Astăzi vom aborda subiectul Mica, racheta propusă atât pentru programul corvetelor / fregatelor cât şi pentru programul SHORAD.
Rachete Mica în ambele versiuni RF şi IR
De la bun început trebuie spus că, pentru a funcţiona la capacitate maximă, sistemul VL Mica (naval sau terestru) necesită un radar performant. Clientul poate opta pentru orice radar doreşte însă cei de la MBDA impun un set de cerinţe minimale: astfel, este necesar un radar 3D, a cărui rază de detecţie trebuie să fie mai mare de 80 km cu capacitatea de a urmări până la 100 de ţinte simultan. Altitudinea trebuie să fie mai mare de 15000 m, elevaţia de până la 70 de grade. Se cere o bună rezistenţă la contramăsuri şi bruiaj, un sistem IFF incorporat dar şi, iertată fie-mi romgleza, un “refreshment rate” sub 3 secunde, cu cât mai puţin, cu atât mai bine.
Detaliu suprafeţe de control Mica
Detaliu suprafeţe de control Mica
Sistemul VL Mica, terestru sau naval, se bazează pe racheta Mica, în cele două versiuni ale sale, IR sau RF (ghidare infraroşu sau radar activă). Racheta are o lungime de 3,1 m, un diametru de 160 mm şi o greutate de 112 kg, fiind o rachetă de tipul “fire and forget”, “all weather”. Racheta are “thrust vector control” şi este complet izolată de factorii de mediu înconjurători în propriul container. Din punct de vedere al întreţinerii, racheta trebuie verificată o dată la fiecare cinci ani având o durată de viaţă estimată la 25 de ani. Din punct de vedere al dezvoltării ulterioare merită menţionat că Mica este în serviciul a 22 de forţe militare, fiind comandate peste 5000 de rachete. Iar francezii ne-au confirmat că toate actualizările vor fi disponibile şi României, evident în cazul în care se hotărăşte să cumpere sistemul.
Mica, Thrust Vector Control
Capul de luptă are 12 kg, este cu fragmentare şi poate exploda la impact sau în proximitatea ţintei fiind dotat cu senzori de proximitate. Întreg corpul rachetei este configurat astfel încât la explozie să producă daune semnificative.
Sistemul VL Mica este creditat cu o rază de intercepţie de aproximativ 20 km şi o altitudine maximă în jurul a 9000 m. Capul de ghidare pentru versiunea radar este fabricat de Thales iar capul de ghidare pentru versiunea în infraroşu este fabricat de Safran.
Cam atât cu elementele comune, pe mai departe vom aborda fiecare sistem în parte.
Vom începe cu cel terestru al cărui scop declarat este să ofere acoperire antiaeriană oraşelor, bazelor aeriene sau navale, dar şi unor unităţi terestre, de la brigadă în sus. Sistemul terestru VL Mica este mobil, fiind amplasat pe camioane. La momentul vizitei, francezii îl aveau amplasat atât pe camioane MAN cât şi pe camioane Mercedes, la alegerea clientului.
Sistemul VL Mica poate funcţiona complet autonom sau integrat în sistemul naţional de apărare antiaeriană. Este compus dintr-un camion pe care este amplasat centrul de comandă, Tactical Operation Center (TOC), un camion pe care este amplasat radarul sistemului şi până la şase camioane pe care sunt amplasate lansatoarele, fiecare lansator având câte patru rachete. De altfel, fiecare container este prevăzut cu propriul sistem de evacuare al gazelor rachetei. Radarul este legat prin fibră optică de centrul de comandă şi este complet automatizat, fiind controlat din TOC. Un astfel de sistem poate fi integral operat de doar trei militari, cei aflaţi în TOC, dar de regulă, câte doi oameni sunt repartizaţi pe fiecare camion, câte doi pentru fiecare lansator vertical şi doi pentru camionul pe care este amplasat radarul.
Lansator vertical terestru VL Mica
Sistemul de comandă este amplasat într-un container standard şi, printre altele, ceea ce mi-a atras atenţia a fost faptul că poate fi folosit şi pe post de simulator pentru antrenarea operatorilor. Despre avantajele lansării verticale a rachetelor nu o să mai spun nimic, ele sunt cunoscute deja de toată lumea. Francezii însă au ţinut să evidenţieze în repetate rânduri avantajele lansatoarelor verticale şi semnătura lor redusă prin comparaţie cu cele clasice, orizontale. Datorită controlului foarte bun al gazelor evacuate de racheta lansată, aceste lansatoare pot fi mult mai uşor disimulate în peisajul înconjurător, riscul de a da foc pădurii în care le-ai amplasat fiind mult mai redus decât în cazul celor clasice, orizontale.
Din momentul în care a ajuns în zona pe care trebuie să o apere, sistemul necesită doar 10 minute pentru a deveni complet operaţional iar înlocuirea rachetelor trase poate fi făcută de doi oameni în circa 15 minute, printr-un sistem foarte ingenios de basculare a containerului ce conţine cele patru rachete fără a necesita o macara în acest scop. Combate varii ameninţări, inclusiv rachete de croazieră, într-un arc de cerc de 360 de grade fiind eficient pe raze de la 1 km până la peste 20 km. Ca idee, un lansator mobil terestru cu patru rachete poate angaja 4 ţinte diferite în 6 secunde. Sistemul este conceput special să facă faţă atacurilor la saturaţie.
Despre sistemul naval VL Mica am mai vorbit. Bazat pe aceleaşi rachete Mica RF sau IR, sistemul naval foloseşte acelaşi tip de tuburi pentru rachete, cu excepţia capacelor, cele navale fiind navalizate. Cum funcţioneză sistemul naval puteţi vedea în filmul de mai jos, scurt şi elocvent.
Caracteristicile şi cerinţele sistemului naval sunt similare cu cele ale sistemului terestru. Ţintele combatute sunt în esenţă aceleaşi, fie că vorbim de rachete de croazieră supersonice sau subsonice, antinava, elicoptere, avioane sau drone.
Unul dintre lucrurile care mi-au atras atenţia a fost faptul că, de la fabricare şi până la momentul la care este trasă, racheta stă în acelaşi container, un element foarte important în opinia mea. Astfel, containerul în care este amplasată racheta are o lungime de aproximativ patru metri şi o greutate de 480 kg, are propriul sistem de evacuare a gazelor, poate fi uşor amplasat la bordul navei şi, după tragere, pur şi simplu este ridicat şi înlocuit cu unul nou.
Container depozitare – lansare Mica în construcţie
Prin urmare, instalarea VL Mica la bordul fregatelor Type 22 de exemplu, nave care nu au fost concepute pentru a prelua rachete cu lansare verticală, este mult mai uşoară decât instalarea unui modul Mk41. De altfel, bugetul limitat avut la dispoziţie pentru modernizarea celor două fregate, mă conduce la concluzia că nu vom avea rachete cu rază medie de acţiune la bordul celor două fregate deşi, am înţeles că instalarea Aster 15 pe Type 22 nu este o sarcină imposibilă. Bugetul limitat însă este… În aceste condiţii nu pot decât să sper că se are în vedere instalarea unui număr semnificativ de rachete VL Mica la bordul celor două fregate, măcar 24, ideal 48.
Un exemplu de instalare la bordul navelor poate fi văzut în poza de mai jos:
Amplasare silozuri verticale Mica Sursa: suryamalam
Ceea ce vedem mai sus este doar o opţiune de amplasare a Mica şi, dacă ne gândim la fregatele noastre Type 22, putem găsi mai multe locuri asemănătoare unde ar putea fi amplasate containerele. În cazul corvetelor este mult mai simplu, acestea fiind prevăzute din start să fie echipate cu lansatoare verticale.
În loc de concluzie, mărturisesc că racheta şi sistemul construit în jurul ei, atât în versiune navală, cât şi în versiune terestră, m-au impresionat destul de mult. După cum am mai spus-o, nu întotdeauna raza unei rachete este totul. Mult mai importante mi se par agilitatea şi viteza rachetei, rezistenţa la contramăsuri dar şi completa autonomie a acesteia o dată ce a fost lansată. Nu în ultimul rând, combinaţia senzor de impact / senzor de proximitate a capului de luptă maximizează şansele distrugerii ţintei. Capacitatea de a urmări şi distruge mai multe ţinte simultan este de fapt ceea ce contează cu adevărat în cazul oricărui sistem antiaerian, fie el naval sau terestru. Iar capacitatea de a funcţiona autonom sau integrat mi se pare că oferă multă flexibilitate sistemului.
Va urma
Nicolae Hariuc
Disclaimer: Romania Military a participat în perioada 14 – 17 Noiembrie 2017, la invitaţia MBDA, la un eveniment organizat de catre compania franceză, eveniment cu ocazia căruia am putut sa vizitam fabricile MBDA din Franţa dar şi să purtăm discuţii formale sau informale cu reprezentanţii MBDA. Precizăm că toate cheltuielile aferente acestui eveniment desfăşurat în Franţa au fost suportate de MBDA.
The post Despre oferta MBDA pentru România. Partea a II-a appeared first on Romania Military.