Nu-i asa ca va era dor de Brutari?
Pentru ca, printre multe alte promisiuni de modernizare si dotare a armatei, s-a pomenit si despre modernizarea masinilor pentru monitoare, m-am gandit sa aruncam un ochi pe la Brutari.
Evident, informatiile sunt prea putine pentru a sti sigur daca modernizarile se refera la Brutari, la Kogalniceni, la ambele ……. sau la niciunele 
.
Inainte sa trecem la subiect, sa ne delectam putin cu niste schite, gasite pe net, ale antemergatorului seriei de monitoare fluviale, Grivita, numita de unii clasa Brutar I si de altii clasa Grivita.
Grivita, vedere din tribord
Grivita, vedere de sus
Grivita, vedere din prova si sectiuni
Din ce se vede in sectiuni, nava avea doar doua elici, ceea ce pare sa confirme informatiile furnizate de diverse site-uri, ca ar fi avut doua motoare de cate 1200CP.
Alte date:
Deplasament – 320 to;
Dimensiuni – 45.7 x 8 x 1.5 m;
Viteza – 16-18 noduri (depinde de sursa);
Armament – 1 tun (100mm), doua turele de tip TAB (14.5+7.62mm), doua lansatoare tip BM21 cu cate 40 tevi (122mm), doua lansatoare cvadruple pentru rachete Strela (sau echivalente), doua cai pentru incarcarea si lansarea de mine.
Iese in evidenta prin lipsa suprastructurii, punctul de comanda aflandu-se sub turela de 100mm din prova.
Mai iese in evidenta prin blindajul inclinat din zona lansatoarelor multiple si a rezervelor de munitie pentru ele, idee la care s-a renuntat la Brutar II.
Se mai spune si ca avea doua periscoape dar nu am reusit sa le identific pe schite. Poate ne spune cineva care a fost pe nava, unde erau amplasate si ce hram purtau.
Dupa Grivita a urmat clasa Smardan sau Brutar II, ceva mai mare, cu suprastructura clasica si ceva mai mult armament.
Brutar II, vedere din tribord
Brutar II, vedere de sus
Brutar II, vedere din prova si sectiuni
Nava este mai lunga cu 5m si are un deplasament mai mare cu 50 to.
Deplasament – 370 to;
Dimensiuni – 50.7 x 8 x 1.5 m;
Viteza 16 noduri;
In privinta motorizarii, unele surse spun ca are doua motoare totalizand 2400 sau 2700 CP, inclusiv desenul de mai sus parand sa arate ca are doua elici.
Surpriza vine dintr-o poza postata pe www.romaniaforum.info unde, in comanda unui Brutar, apar manetele de comanda pentru trei motoare.
Interiorul comenzii unui Brutar II – sursa www.romaniaforum.info
Este interesant ca sistemele de comanda ale motoarelor au culori diferite ceea ce ne poate duce cu gandul la diverse variante:
– motorul central este destinat deplasarii silentioase, fiind mai izolat fonic (si, eventual, mai mic);
– motorul central actioneaza cele doua elici ale navei sau actioneaza o a treia elice, amplasata central (si care nu apare in schita profilelor);
– culorile diferite sunt destinate orientarii rapide in caz de vizibilitate redusa.
Macheta 1/350 realizata de Radu Brinzan Productions ne arata un Smardan cu 3 elici si 2 carme. Detalii suplimentare aici: http://www.radubstore.com/index.php?main_page=product_info&products_id=633
Smardan, macheta 1/350, sursa RB Productions
In varianta ca nava are 3 motoare de 1200 CP, se pune intrebarea daca viteza maxima este de doar 16 noduri sau e mai mare, spre 20-21 noduri.
In privinta armamentului, acesta este suplimentat cu doua turele deschise cu mitraliere 4×14.5mm, in spatele comenzii, in borduri, si un tun antiaerian 2x30mm, in turela deschisa, amplasata spre pupa navei.
Mai observam ca a disparut blindajul inclinat din borduri, din zona lansatoarelor multiple si a rezervei de munitie pentru ele. O eroare.
Tot n-am reusit sa aflu daca reincarcarea tuburilor celor doua lansatoare multiple se face sub punte, automat, in stilul Type-89 chinez sau RM-70 cehoslovac (in 2 minute), sau se ridica rezervele pe punte, la fel si lansatorul, si se incarca manual.
Despre reincarcarea automata la Type-89 gasiti imagini aici: http://www.military-today.com/artillery/type_89_mlrs_images.htm iar pentru RM-70 gasiti videoclip aici: http://www.military-today.com/artillery/rm_70.htm
N-am gasit informatii privind echipajul, nici la Grivita, nici la Smardan.
In privinta posibilelor modernizari, sa le luam pe rand:
- Motorizarea
Ca sunt doua sau sunt trei motoare, orice solutie care sa duca la cresterea vitezei, autonomiei si la scaderea consumului, masei si volumului, sau macar cresterea vitezei si scaderea consumului, este mai mult decat binevenita. Motoarele actuale sunt o generatie de acum 30 de ani asa ca e imposibil sa nu gasim pe piata motoare mai economice si mai puternice (cel putin).
- Protectia pasiva
2.a. Ideea de a renunta la blindajul inclinat din zona lansatoarelor si rezervelor de lovituri nu mai pare asa de buna acum cand munitiile APFSDS de calibrul 25 si 30mm au ajuns la o capacitate de penetrare care urca spre 80 mm, pentru a nu mai vorbi despre cele de 35, 40 sau 57mm. Solutia consta in aplicarea, pe bordaj, a unor kituri de blindaj suplimentar, in zonele amintite dar si spre prova, pana dub turela de 100 mm. Cum acestea ar insemna niste tone in plus, trebuie gandite sa poata fi instalate si date jos usor, pentru a fi folosite in functie de specificul misiunii.
2.b. Trebuie trecut la principiul “toata lumea sub punte”, asta insemnand:
– sisteme de arme teleoperabile;
– duplicarea comenzii de navigatie cu un sistem aflat sub punte (fosta comanda de la Grivita), compartiment care sa devina comanda de navigatie si de lupta. Aceasta ar presupune instalarea unui LSAS (Local Situational Awareness System) care sa preia imagini din jurul navei, in spectrul vizibil si IR, imagini care sa fie afisate pe display-uri in comanda de navigatie-lupta, permitand navigatia “cu capul la cutie”. In momentul acesta simpla inchidere a obloanelor blindate din comanda de navigatie nu mai asigura protectie echipajului iar suprafata care ar trebui protejata cu kituri de blindaj suplimentar este prea mare.
- Protectia activa
Tocmai a publicat Marius un articol despre sisteme de bruiaj impotriva rachetelor antitanc( http://www.rumaniamilitary.ro/solutii-de-bruiaj-si-camuflaj-ir ) dar, probabil, solutia cea mai buna ar putea avea forma unui sistem Trophy adaptat formei si dimensiunilor monitorului, probabil echivalentul a vreo trei sisteme montate pe tanc, cu un singur bloc de comanda dar cu un al doilea bloc pentru backup. Probabil spre 1.000.000 $. Neaparat contramasurile de tip Iron Fist. Evident, chaffs & flares.
- Sistemele de artilerie reactiva
Aici ar fi multe de spus:
4.a. Realizarea in tara a loviturilor reactive cu raza marita, 40-45 km.
Alo! Ce se mai aude cu linia de pulberi compozite ? Pe langa faptul ca ar dubla raza de lovire a navelor ar permite si utilizarea, in functie de situatie, a loviturilor scurte, tip Aurora, cu raza crescuta la 20-24km.
4.b. Introducerea sistemelor de ghidaj pentru loviturile reactive de 122mm. Asta ar rezolva mai multe probleme, de la dispersia si consumul necesar pentru atingerea unei tinte si pana la posibilitatea executarii tragerilor din miscare si eliminarea necesitatii unui sistem de stabilizare a turelelor, daca se trage de pe mare;
4.c. Diversificarea incarcaturilor de lupta, de la submunitii AT la mine, incarcaturi termobarice, statii de bruiaj etc;
4.d. Modernizarea sistemului de realimentare cu munitie. Pentru varianta in care nava ramane cu doua lansatoare si doua magazii cu lovituri de rezerva, trebuie gasite solutii pentru scurtarea timpului de reaprovizionare a navei cu lovituri de 122mm si de reincarcare a instalatiilor de tragere cu lovituri din rezerva. Mi-ar fi fost mai simplu daca as fi stiut care e sistemul actual de reincarcare a instalatiilor dar realimentarea automata, sub punte, pe model RM70 sau Type-89, desi posibila, pare riscanta pentru ca ar necesita eliminarea peretelui blindat dintre cele doua compartimente, cu efect catastrofal daca nava primeste o lovitura directa acolo. Poate ar trebui trecut la sistemul practicat de fortele terestre, cu containere de 20 lovituri, schimbate cu totul, in cazul asta realimentarea putandu-se face, la mal, cu masini similare celor care realimenteaza LAROM.
4.e. Introducerea conceptului StanFlex:
Adaptarea compartimentelor lansatoarelor si rezervelor de lovituri reactive in vederea montarii-demontarii rapide de sisteme de armament, in functie de specificul misiunii:
– doua lansatoare plus doua magazii de munitie (solutia actuala);
– patru lansatoare (elimina timpii pentru reincarcare);
– doua lansatoare si doua blocuri JUMPER cu cate 24 celule;
– doua lansatoare, doua blocuri JUMPER cu cate 16 celule si 12 rachete CAMM (tot in modulul pentru lovituri de rezerva);
– doua lansatoare, doua lansatoare scurte (1.94m-tip Aurora) si 2×12 rachete CAMM;
– depozitare lovituri scurte de 122mm, containerizate, pentru operare de catre USV-uri;
(la rachetele CAMM voi reveni)
- Tunul prova
In functie de bani:
5.a. Aparatura de vedere pe timp de noapte si stabilizator pentru tunul actual si atasarea unui bloc cu rachete antitanc.
5.b. Inlocuirea cu o turela de 120mm tip Falcon. Masa mai mica, elevatie mai mare a tunului, capacitate de lovire mai mare. Falcon II dispune de locasuri pentru rachete AT. Probabil, ar trebui montata putin mai in fata.
Turela Falcon 120mm
5.c. Inlocuirea cu o turela Oto Melara Draco, 76mm. Usoara, dual purpose, cadenta mare de tragere, posibilitate de tragere indirecta pana la 20km cu munitie normala si 40km cu munitie Vulcano, la concurenta cu instalatiile reactive. Un upgrade cu 2-4 rachete sol-aer tip CA-95, Stinger, Mistral, VT1 Mk1/3 ?
Turela Oto Melara Draco 76/62 pe sasiu Centauro
Daca vor fi bani pentru asa ceva, as prefera un sistem care sa nu penetreze puntea pentru ca sub turela am nevoie de spatiu pentru comanda de navigatie-lupta a navei.
- Mitralierele prova
As inlocui mitralierele de 14.5mm cu tunuri jumelate GSh-23L produse la Cugir.
Pe langa faptul ca sunt mai compacte (1537x165x168mm fata de 1980x162x225 la cea de 14.5mm), tunurile asigura o cadenta foarte mare, 3400-3600 lovituri/minut fata de 600 lovituri/minut mitraliera de 14.5.
Proiectilul de 23x115mm, cu o masa de 174g si o viteza initiala de 715m/s, dezvolta o energie de aproape 44.500 J, cu cca 38% mai mare decat a loviturii de 14.5x114mm (64g, 1000m/s, 32.200 J).
Coroborata cu cadenta mare de tragere, energia loviturii iti asigura dezintegrarea in cateva secunde a oricarei ambarcatiuni aparute pe neasteptate si a oricarui vehicul blindat usor sau neblindat.
Montura potrivita pentru asa ceva ar fi turela folosita de ucraineni pe BTR-94, probabil unul din sistemele pe care am fi putut sa le producem la noi, daca nu se gaseau niste destepti sa refuze colaborarea. Turela este mai inalta decat turela de TAB folosita acum ceea ce ar necesita eliminarea “gulerului” pe care este instalata turela actuala. Site-urile de specialitate spun ca turela include si o mitraliera coaxiala PKT 7.62mm. Chiar daca initial ar fi actionata manual, poate fi transformata in RWS fara mari eforturi tehnologice.
Turela 2x23mm pe BTR-94
Ar fi si alte variante dar asta mi se pare cea mai la indemana.
- Mitralierele 4×14.5 mm
Le-as da jos, pur si simplu. Cred ca baietii care le deservesc sunt cei mai nefericiti oameni din echipaj.
Le-as inlocui cu doua aruncatoare automate de 81mm, de tip ADIM, scos anul trecut de cei de la Picatinny Arsenal, amplasate cat mai in lateral pentru a le permite rotatie de 360 grade.
ADIM 81mm, pe sasiu HMMWV
Cadenta de tragere de 30 lovituri /minut, 20 lovituri alimentare continua (probabil doua magazii stanga-dreapta), raza de lovire mai mare decat aruncatoarele clasice de 81mm, posibilitatea angajarii de tinte multiple cu revenire la ele, capacitate de tragere directa si indirecta.
Alte detalii aici: http://www.rumaniamilitary.ro/noul-sistem-de-aruncator-automated-direct-indirect-fire-mortar-adim
Cum comentam la articolul cu pricina, decat 4 nefericiti in 2 turele descoperite mai bine 1-2 oameni sub punte.
- Tunul pupa
Tunul actual 2x30mm nu le asigura protectie servantilor contra tintelor terestre si nu e cel mai sprinten impotriva tintelor aeriene.
Indiferent de sistemul cu care l-as inlocui, acesta ar trebui montat pe o barbeta mai inalta pentru a putea trage orizontal chiar si cand pe punte se afla depozitate mine sau ambarcatiuni, USV-uri.
Varianta cea mai la indemana ar fi inlocuirea cu un sistem Vifor 2x35mm.
O varianta la indemana dar ceva mai dolofana ar fi instalarea unei turele Gepard 2x35mm, eventual cu upgrade cu rachete portabile A-95 / Stinger etc.
Variante mai scumpe ar putea fi turela Skyranger 35mm, sau Korkut 2x35mm, completate cu 4 rachete antiaeriene.
Skyranger 35mm
Korkut 2x30mm
La calibre mai mari ar putea o turela AMOS 2X120mm sau, din nou, o turela Oto Melara Draco, dual purpose, 76mm, sau o turela Falcon 120mm.
Daca ne hotaram sa nu folosim nava pentru operatiuni frontline ci doar pentru sprijin cu foc, la pupa ar merge instalata o turela Donar 155mm/52 sau o turela T6/52..
Turela Donar 155/52 mm
Turela T6/52
- Detectia radar
Instalarea unui radar pentru detectia si urmarirea tintelor aeriene depinde de solutia aleasa pentru apararea antiaeriana, daca se va merge pe un sistem centralizat sau pe turele independente.
Cea mai realizabila mi se pare o solutie de tip HAMMR, in care un radar EL/M 2032 diponibilizat de pe Lancerele retrase, sa fie instalat intr-o cupola, in vargul unui catarg telescopic. Ulterior, radarul ar putea fi inlocuit cu unul mai performant care sa permita angajarea simultana a ami multor tinte.
Sistemul HAMMR
De catarg telescopic ai nevoie cand evoluezi in zona unor maluri mai inalte si ai nevoie sa extinzi raza de cautare a radarului.
O varianta mai scumpa ar fi Oerlikon Skyguard .
Oerlikon Skyguard
- Sisteme optoelectronice de detectie
Pe langa senzorii LSAS si ai turelelor de bord, nava are nevoie de un bloc optoelectronic performant, completat cu un laser pointer, amplasat in varful unui catarg telescopic si care sa poata fi ridicat la 10-12 m deasupra puntii principale, pentru a oferi vizibilitate cand nava este camuflata sau trebuie sa vada peste copacii de la mal si pentru a ghida rachetele dirjiate laser pentru trageri NLOS.
- Apararea antiaeriana
Pe langa sistemele artileristice de bord si manpaduri, o solutie foarte eficienta mi se pare CAMM.
Sistemul este compact, rachetele sunt compacte (3.2m), lansarea este de tip “cold launch”, raza de lovire excelenta (spre 25km).
Instalarea s-a putea face in doua variante:
– sistemul de lansare, in varianta instalata pe camioane, sa fie instalat la pupa navei, in spatele turelei. Cele doua blocuri de cate 6 rachete ar fi instalate mai departate pentru a nu incurca sistemul de guvernare de urgenta (timona aia mica de la pupa). Lansarea rachetelor s-ar face ridicand containerele la verticala, exact ca la instalarea de pe camion. Distanta dintre sinele de lansare a minelor este de cca 4m asa ca este loc suficient.
– containerele cu rachetele sa fie instalate in compartimentul pentru lovituri de 122mm de rezerva. La 3.2m lungime, cel mai probabil containerele ar iesi cu cca 50-70 cm deasupra puntii ceea ce nu e un capat de tara. Am putea numi sistemul River CEPTOR J )))
Restul compartimentului ar putea fi utilizat pentru instalarea unui bloc de 16 celule Jumper.
Sistemul CAMM pe camion
- Sisteme suplimentare de arme
Aici oscilez intre o turela teleoperabila tip Samson MkII (30mm+7.62+2Spike), pe comanda, in fata, un lansator cu 8 rachete Lahat, in aceeasi pozitie, sau doua teleoperabile mici (unde erau sistemele Strela), cuprinzand cate un Minigun 7.62mm, un AGL-40 si 2 Lahat.
Bloc lansare LAHAT
Turela Samson Dual, aici fara rachete
- Sisteme de manevrare a USV-urilor.
Ar presupune realizarea unor USV-uri care sa poata transporta cate un bloc scurt, tip Aurora, cu 12 lovituri. Din nou: pulberi compozite !!
Pentru imbarcarea/lansarea USV-urilor si incarcarea lor cu containere cu lovituri, nava ar trebui sa dispuna de macarale demontabile in borduri si, eventual, de planuri inclinate, plus trolii, pentru ridicarea USV-urilor pe la pupa.
In acest caz nava ar opera (eventual) doar cu rachetele din lansatoare, compartimentele cu rezerva de lovituri fiind ocupate de containerele scurte pentru USV-uri. Nava va trebui sa aiba capacitati de coordonare a USV-urilor putand lasa, in acelasi timp, dirijarea acestora pe seama altor structuri si ocupandu-se doar de realimentarea si mentenanta lor.
- Capacitate de operare a UAV-urilor
De UAV-uri ai nevoie atat pentru localizarea tintelor indepartate, pentru lovire cu artileria reactiva, cat si pentru tintele mai apropiate, pentru a le lovi cu sistemele artileristice si cu rachete cu raza scurta.
A nu se intelege ca propun instalarea simultana a tuturor sistemelor.
Tot timpul va trebui aruncat un ochi si la mase pentru a nu periclita flotabilitatea navei.
Configuratia de inarmare va trebui sa tina cont de realitatile zonei si sa fie modulara pentru a se adapta rapid conditiilor din teren.
Eroul Bula
The post Atelierul lui Bula (episodul 5) appeared first on Romania Military.