Deveselu
In 2007 SUA au initiat primul proiect de aparare anti rachete balistice (BMD) pentru Europa, care prevedea amplasarea de interceptori GBI in Polonia si radare in Cehia, sistem similar cu cel folosit de scutul GMD , amplasat in Alaska si California. Acest sistem este destinat apararii SUA impotriva ICBM.
Dupa mari presiuni din partea Rusiei si dezbateri publice, noua administratie Obama, a anulat proiectul initial in 2009 si a fost inlocuit cu The European Phased Adaptive Approach (EPAA).
Amplasarea sistemelor anti-rachete balistice are o componenta politica majora.
Obama a dorit o „resetare” a relatiilor cu Rusia, mai ales datorita negocierilor tratatului New Start Treaty, semnat intre Rusia si SUA in 2010, tratat care prevede reducerea la jumatate a rachetelor nucleare ICBM, SLBM, bombardierelor nucleare (limita max. 700), lansatoare (800) si a loviturilor nucleare (1550).
EPAA este un program de realizare a unui sistem BMD contra amenintarii rachetelor balistice cu raza medie si intermediara lansate din Iran cu scopul de a apara orasele si bazele militare europene.
Planul a fost structurat in 4 etape :
I. In 2011 au fost desfasurate nave dotate cu radar AN/TPY-2 si rachete SM 3 Block IA. Initial a fost deplasat in Mediterana crucisatorul clasa Ticonderoga USS Monterey, iar din 2014-2015, au fost transferate la baza Rota din Spania, distrugatoarele clasa Arleigh Burke: USS Donald Cook, Ross, Carney si Porter, cele care ne viziteaza periodic. In 2017 Porter si Ross au lansat atacul cu Tomahawk in Siria.
In Rota sunt detasati 1200 militari americani si 2100 membrii ai familiilor.
II. In 2015, amplasarea bazei Aegis terestre la Deveselu si a unui radar de avertizare avansat AN/TPY-2 la Kurecik in Turcia. In aceasta faza Deveselu este dotat cu rachete SM-3 Block IB, cu viteza de 3.5 km/s.
III. In 2018, amplasare baza Aegis terestra la Redzikowo in Polonia dotata cu rachete SM-3 Block IIA cu viteza 4.5 km/s, precum si introducerea acestui tip de racheta la Deveselu.
IV. In 2020, introducerea in sistemele AEGIS a rachetei SM-3 Block IIB cu viteza de 5.5 km/s, avand capacitate de interceptare ICBM, inclusiv in Polonia si Romania.
Faza a IVa a fost anulata, inclusiv s-a stopat dezvoltarea rachetei SM 3 Block IIB. Americanii au afirmat ca renuntarea la faza a IVa nu se datoreaza presiunilor facute de rusi, ci schimbarea destinatiei fondurilor catre sistemul anti ICBM din SUA, (GMD), scopul EPAA fiind doar de aparare contra rachetelor lansate din Iran.
Viteza unei rachete (cea de burn out – din momementul opririi motorului racheta) este o caracteristica esentiala a capabilitatii sale, determinand raza, inaltimea si posibilitatile de interceptare a unei rachete balistice.
In figura de mai jos se face o comparatie intre variantele ale rachetei SM 3:
SM 3 IA/B viteza 3,5 km/s raza 700 km
SM 3 IIA viteza 4,5 km/s raza 2500 km
Lansarea unui interceptor SM 3 contra unei rachete aflate in faza mijlocie de zbor, se poate face numai la terminarea arderii in motor (burst out ), deoarece atunci se poate face calculul exact al traiectoriei balistice. Acest moment este marcat pe grafic ca timp de intarziere t(bo); 100s, 200s, 300s,…
In figura curbele indica posibilitatea de interceptare (inaltime, raza) functie de numarul de secunde trecute din momentul lansarii. Pentru a putea fi interceptata, traiectoria unei rachete trebuie sa intersecteze anvelopa de zbor a interceptorului, corespunzatoare timpului de intarziere.
O racheta ICBM (t(bo)circa 300 s) are un timp de ardere mai lung decat o racheta cu raza scurta sau medie. La terminarea arderii, viteza ICBM este de 7 km/s, inaltime 200-400 km, dupa care se separa ogiva, mult mai greu detectabila si mult mai mica.
In figura de mai jos este prezentata capacitatea de interceptare a unei rachete ICBM SS-19 lansate de rusi (graficul verde). Graficul rosu este pentru rachete iraniene.
Racheta de interceptare a fost lansata la 300 s dupa lansarea ICBM (burst out).
Teoretic ICBM este in raza de actiune al Aegis, in anvelopa de 300s.
Interceptare cu SM 3II A din Polonia
Racheta ICBM ruseasca lansata de la 2000 km, se afla dupa 300 s la o inaltime de 300 km si la o distanta de 1200 km de Aegis Polonia. Lansarea unei SM 3 Block IIA cu viteza de 4.5 km/s, s-ar putea face in momentul 0 de pe graficul verde. ICBM rusesc ar fi teoretic in raza SM 3 de la secunda 0 pana la secunda 220, cand este deja la o altitudine de 700 km. ICBM se apropie pana la o raza de 600 km (100 s), dupa care se departeaza. In cele 100 secunde (cat este intervalul de timp real), SM 3 Block IIA, nu poate intercepta o racheta aflata la 700 km si altitudine de 450 km, Dupa 100 s, ICBM se departeaza cu 7 km/s, fata de cei 4.5 km/s al SM 3.
Rachetele Block IIA lansate din Polonia nu pot intercepta rachete rusesti lansate din Vypolzovo, Kozelsk sau Tatischevo. De la Deveselu nici nu se pune problema.
Pentru a putea fi eventual interceptate teoretic ICBM, este nevoie de rachete cu viteza minima 5.5 km/s, cum ar fi trebuit sa fie SM 3 Block IIB (a caror dezvoltare a fost anulata) si asta numai pentru bazele rusesti apropiate, nu cele din centrul Rusiei sau Siberia.
Testarea in conditii reale a unui sistem anti -racheta este vazuta imediat din spatiu. Pe baza vitezei tintei, se stabileste ce viteza are interceptorul. Astfel de sisteme nu pot fi testate in secret.
In tratatul de limitare a sistemelor anti-rachete balistice din 1972, SUA-URSS, s-a adaugat in 1997 un amendament care limita viteza tintei (racheta balistica), la maximum 5 km/s, evitand dezvoltarea unor sisteme anti-racheta foarte performante. Se puteau astfel dezvolta numai interceptori care nu pot distruge ICBM. SUA s-au retras din tratat in 2002.
Deveselu are in dotare un sistem Aegis BDM terestru, construit conform celor de pe navele US Navy. Sunt amplasate un radar Spy-1 si 3X8 celule lansatoare Mark 41VLS.
Deocamdata sunt doar rachete SM 3 Block IA.
Scopul acestui sistem este de a apara Europa contra rachetelor de raza medie si intermediara lansate din Iran.
Racheta Shahab 3 are combustibil lichid, timp de ardere -burst out t(bo) 98 secunde, viteaza (bo) 3.4 km/s, raza pana la 2500 km depinzand de ogiva si este operationala.
In dezvoltare este si racheta coreeana Safir/BM-25/ Musudan, t (bo) 188 s si v(bo) 5.5 km/s.
In functie de viteza pe care o are interceptorul de la Deveselu, adica 3.5 km/s pentru SM 3 Block A si 4.5 km/s Block IIB, raza de interceptare este cea din figurile de mai jos.
Deveselu + Redzikowo
Practic cele doua baze terestre acopera mare parte din teritoriul Europei, iar impreuna cu cele patru distrugatoare de la Rota, care se deplaseaza unde e nevoie, asigura apararea contra IRBM si MRBM,
In figurile de mai jos este prezentata traiectoria pentru rachete SM 3, cu viteze teoretice diferite, pentru apararea bazelor de la Ramstein si Incirlick.
Rachetele folosite la Deveselu sunt deocamdata doar Block IB (3.5 km/s). In aceasta situatie Deveselu nu poate apara Incirlick de o racheta Shahab3/3A cu Block IB si este nevoie de Arleigh Burke aflate in Mediterana de est.
Deveselu este o baza de lansare, componenta a sistemului EPAA. Constructia a fost intai realizata in SUA si apoi transportata in Romania cu 156 containere.
In Hawai a avut loc o testare cu succes pentru o racheta SM 3 lansata de la sol.
Comparativ cu navele echipate cu Aegis, care au 96 celule (Arleigh Burke ), sau 122 celule (Ticonderoga), la Deveselu sunt doar 24 celule de lansare. Celule de pe nave pot lansa si rachete SM 2 si SM 6 pentru aparare AA.
La Deveselu, datorita numarului mic de celule, acestea sunt dedicate numai pentru SM-3, deci baza nu are o aparare anti-aeriana proprie asa cum au navele echipate cu Aegis.
Romania trebuie sa isi dezvolte propriul sistem de aparare AA si impotriva rachetelor cu raza scurta, cum fac polonezii.
Americanii discuta deja despre contributii financiare necesare din partea europenilor, care de fapt beneficiaza de EPAA. La noi nu cred ca e cazul, doar am pus locatia la bataie si ne mai ameninta si rusii prin gard.
Rusii se plang de posibilitatea lansarii Toamahawk de la Deveselu, lucru fezabil tehnic, dar ineficient tinand cont de amplasarea a doar 24 celule. Cele doua distrugatoare ce fac parte din EPAA, au lansat 90 rachete catre Siria, deci nu Deveselu ar fi folosit pentru astfel de atacuri.
Pe de alta parte rusii se lauda cu S 400 si mai ales viitorul S 500, dezvoltat se pare mai ales pentru BMD.
Desi Deveselu nu poate fi o amenintare contra ICBM rusesti, propaganda de la Kremlin, il foloseste in negocierile cu SUA .
Anularea fazei a IVa, respectiv eliminarea SM 3 Block IIB cu viteza de 5.5 km/s, a contribuit la reducerea numarului de ICBM, prin tratatul New Start.
Trump a anuntat ca doreste negocierea cu Rusia de reduceri suplimentare a arsenalurilor nucleare.
Chiar daca pentru noi Iranul nu este o amenintare directa in prezent, o evolutie gen Coreea de Nord, poate duce la amenintari contra tarilor europene membre NATO.
Cred ca pentru Romania, aceasta baza are o importanta deosebita din punct de vedere politic, fiind un element de baza intr-un sistem de aparare al NATO. Important ar fi sa stim sa folosim acest argument in dezvoltarea sistemului de aparare propriu si de ce nu, a industriei de aparare.
Facem ce facem, cu scut fara scut, tot la deciziile politicienilor se ajunge, decizii care ne cam uimesc de fiecare data, chiar daca unele lipsesc cu desavarsire.
Oricum orasul Caracal, in a carui vecinatate este Deveselu, era renumit prin cele opt „minuni” petrecute acolo. Sa vina marinarii de la US Navy, care sa construiasca o baza miltara in mijlocul Campiei Romanatilor in fosta baza aeriana 91, construita de rusi in 1952, e mai mult decat o minune gen Caracal.
The post Apararea contra rachetelor balistice (III) appeared first on Romania Military.