Quantcast
Channel: Marina Militara Archives - Romania Military

Ucrainenii vor fregata Lübeck… romanii tot asteapta o decizie pentru fregate

$
0
0

Proaspat scoasa din serviciul marinei germane la sfarsitul lui decembrie 2022, fregata F214 Lübeck Type122 e deja ceruta de ucraineni, fiind inlocuita in inventarul Deutsche Marine de catre clasa Baden-Wurtemberg F125 cu un deplasament dublu, de 7200 tone.

 

Clasa Bremen din care face parte Lübeck are un deplasament de 3680 de tone si o lungime de 130 de metri, poate acomoda un echipaj de 202 marinari plus 20 pentru operarea celor 2 elicoptere Sea Lynx Mk.88A ambarcate. Beneficiind de o propulsie CODOG (Combined diesel or gas) incluzand:

  • 2 motoare diesel MTU 20V956 TB92, de 8,14 MW (10.920 Cp)
  • doua turbine pe gaz de tip General Electric LM2500, de 38 MW (51.000 Cp)
  • doua sisteme de transmisie Renk STG 150-50 cu demultiplicare 10:1 (diesel) si 720:47 (turbine)
  • 4 generatoare diesel Deutz MWM, 750 kW (1.010 Cp)

poate atinge o viteza maxima de 30 de noduri (56 km/h) si o distanta de 4000 mile marine (7400 kilometri) la o viteza de 18 noduri.

La capitolul senzori, nava e dotata cu un radar de detectie aeriana EADS TRS-3D, un radar de cautare de suprafata si de control al tragerii WM25 in banda I/J, un radar de tragere Thales Nederland STIR 180 in benzile I/J/K, un radar de navigatie Kelvin Hughes Nucleus 5000 in band I si un sonar integrat in carena de tip  STN Atlas DSQS-23BZ.

Contramasurile sunt asigurate de un sistem electronic ESM/ECM EADS FL 1800S, doua momeli SCLAR si o momeala torpila tip SLQ-25 Nixie.

Sea Lynx Mk.88A langa Lübeck (Sursa DeutscheWelle.com)

Armamentul principal contine un tun OTO-Melara calibrul 76 mm cu utilizare duala, doua tunuri revolver Mauser MLG27 27 mm, un sistem MK29 de lansare rachete sol-aer cu 1 × 8 celule pentru un total de 16 rachete Sea Sparrow, doua lansatoare MK 49 pentru cate 21 rachete RAM CIWS, 2 lansatoare cvadruple pentru rachete antinava Harpoon si doua lansatoare duble de torpile antisubmarin Mark 32 calibrul 324mm cu cate 8 torpile DM4A1sau Mark 46.

Lübeck alaturi de suratele ei din clasa Bremen mai avansate in dezafectare

Echiparea cu armament a Lubeck este foarte apropiata de cea a unor corvete mai moderne iar o configuratie similara ar putea echipa prin modernizare relativ ieftina si fregatele romanesti, daca s-ar decide pentru armament american. In lipsa instalarii de celule de lansare verticale pentru ESSM (pe motiv de costuri sau spatiu), lansatorul orientabil MK29 ramane solutia cea mai ieftina, un alt avantaj fiind posibilitatea de reincarcare manuala pe punte, ceea ce nu se prea poate face intr-o celula de lansare verticala.

Sa ne amintim ca Type 22 aveau instalate de asemenea sisteme CIWS artileristic Goalkeeper sau Bofors 40mm, in plus fata de cele 2 sisteme de rachete SeaWolf care astazi ar fi inlocuite de lansatoarele MK49 pentru RAM.

Avand in vedere ca se modernizeaza propulsia si senzorii (sonar si catarg) fregatelor Type22 la Mangalia, aceasta inseamna ca vor fi mentinute in serviciu o perioada mai lunga.

Pentru cine visa la o achizitie din stocuri recent decomisionate ale altor tari, pentru a inlocui Marasestiul, alaturi de optiunile pentru clasa franceza Lafayette sau Type23 britanice… o fregata cu capacitati apropiate de un distrugator ar fi fost clasa Oliver Hazard Perry, clasa inlocuita de noile Constellation/FREMM. De retinut ca americanii propusesera nave decomisionate din aceasta clasa pentru inzestrarea Ucrainei in 2018.

Au fost nave robuste (12 ore a durat scufundarea dezafectatei USS Thach in timpul SYNKEX/RIMPAC 2016 dupa ce a fost lovita ca tinta de 4 rachete Harpoon, mai multe bombe, rachete Hellfire si chiar si de o torpila), care tineau bine marea si relativ ieftin de operat, cu un echipaj de doar 176 militari, mai redus decat al fregatelor noastre.

Din pacate cele decomisionate si nevandute de australieni, clasa Adelaide, si care fusesera modernizate, au fost casate iar cele din inventarul american au fost decomisionate intre 2006-2016 , fiind acum fie casate fie in parcul rece.

Ultimele 3 mai „proaspete” din stocul american,

doar ca reactivarea si modernizarea lor ar putea costa destul de mult… Asta este, daca ai nostri nu s-au trezit sa articuleze nimic cand altii o faceau.

In fine, se pare ca nici Marasestiul nu va fi retras prea curand, beneficiind de la inceputul lui 2022 de lucrari de revitalizare si intretinere (dar si pentru refacerea capacitatii de lupta) in docul uscat al santierului naval Constanta, lucrari estimate la 15,6 milioane lei..

 

Marius Zgureanu

 

Surse:

Ukraine wants German Bremen class frigate Lubeck decommissioned (navyrecognition.com)

F-214 FGS Lubeck Type 122 Bremen class Frigate German Navy (seaforces.org)

 

 

 

 

The post Ucrainenii vor fregata Lübeck… romanii tot asteapta o decizie pentru fregate appeared first on Romania Military.


Unde Doamne iarta-ma sunt corvetele noastre

$
0
0

Singura fregata romaneasca care are, macar teoretic, rachete anti-nava in dotare

Mai draga… MApN?! Sau, mai corect, mai draga domnule general de patru stele Ciuca?! Anul trecut, domnul Vasile Dancu ne-a tot aburit, ba in martie, ba ca in vara, ba ca in noimebrie lucrurile vor fi finalizate, contractul semnat/anulat, dar de atunci incoace MApN-ului i-a mancat pisica limba.

In ianuarie 2022, Vasile Dancu ne declara ca au mai ramas doar cateva clauze de discutat si ca achizitia celor patru corvete este, citam: ”o urgenta geostrategica.”

Evident, nu s-a intamplat nimic si daca frunzarim in continuare declaratiile domnului Dancu, avem:

  • In martie 2022, la baza aeriana de la Mihail Kogalniceanu, Vasile Dancu anunta aprilie ca fiind luna semnarii contractului;
  • Pe 15 iunie s-a semnat o scrisoare de intentie pentru modernizarea fortelor navale romane cu guvernul francez. Tot atunci incepe sa se auda si despre doua submarine Scorpene. Nimic clar despre corvete sau despre trecerea lunii aprilie fara nici un rezultat;
  • 15 august 2022, Ziua Marinei, Vasile Dancu ne abureste din nou, dar nu aduce vorba despre corvete ci la nivel general ne incurejeaza in clasicul sau limbaj de lemn, citam: ”imi exprim convingerea că, începând chiar de anul viitor, Ziua Marinei Române va găsi Forţele Navale mai bine echipate şi pregătite decât în acest an, iar în fiecare an care va trece vom putea adăuga noi şi noi realizări.” Fraza cheie aici este “noi şi noi realizări.” Voua, astia mai cu liceul facut inainte de 1990, a ce va suna?!

In fine, singura declaratie a noului ministru al apararii, domnul Angel Tîlvăr, despre corvete este: “Vă rog să îmi dați voie să fiu precaut. Este în analiză și în discuție.” Evident ca este acuzat de plagierea tezei de doctorat. In interviul acordat Digi24, cel mai lung paragraf are legatura cu acuzatiile de plagiat, nu cu vreun program de dotare sau reforma destinate armatei.

 

Si pana la urma sunt uimit, oameni pe care nu-i banuiam ca si-au luat bacalauretul pe bune, sunt doctori in diverse… mestesuguri si specializari. Nu cred ca exista vreun membru al guvernului fara doctorat, dar noi avem in continuare la Marea Neagra doar cateva nave neinarmate, iar guvernului domnului Ciuca, general de patru stele, fost Sef al SMG, “generalul desertului” – asa cum il omagia o publicatie tampita, “eroul de la Nassiria”, nu face absolut nimic pentru dotarea fortelor armate ale Romaniei.

Absolut nimic desi in mod clar are puterea sa faca destule.

PS Intr-un interviu recent, Seful Statului Major al Fortelor Navale Romane, Contraamiralul Mihai Panait ne informa ca la orizontul anului 2040 s-ar putea va fortele noastre navale sa fie echipate asa cum ar trebui. 2040 cu razboi la granitele noastre?

GeorgeGMT

The post Unde Doamne iarta-ma sunt corvetele noastre appeared first on Romania Military.

Minicorvete pentru… Angola si Emiratele Arabe Unite

$
0
0

Si iata ca firma Edge din Emiratele Arabe Unite a anuntat in 23 februarie ca a primit un contract de a furniza corvete … Angolei.

Combattante Proiect BR71 Mk II

Este vorba de un numar neprecizat de nave Combattante Proiect BR71 Mk II (cel mai probabil 3 nave plus alte ambarcatiuni mai mici), pachetul costand aproximativ 1 miliard de euro. Navele vor fi construite la santierul naval Abu Dhabi Ship Building (ADSB). Prezentata prima oara in 2015, BR71 Mk II  este un derivat al clasei Baynunah al Marinei Emiratelor, clasa conceputa si livrata de francezii de la Constructions Mécaniques de Normandie (CMN).

Baynunah

La un deplasament de doar 900 de tone si 71 metri lungime, aceste mini-corvete din clasa Baynunah sunt bine inarmate:

  •  un tun naval Leonardo de calibrul 76 mm,
  • 2 tunuri automate MLG de calibrul 27 mm,
  • 8 lansatoare de rachete antinava Exocet MM40,
  • un lansator vertical Mk 56 cu 4 celule pentru un total de 8 rachete antiaeriene ESSM
  • un lansator cu 21 de tip RAM cu rol CIWS.
  • punte si hangar pentru elicopter usor-mediu

Nu se cunoaste configuratia pentru Angola ci doar faptul ca vor fi echipate cu radare 3D, sisteme de razboi electronic si comunicatii criptate, precum si un tun si rachete antinava si antiaeriene. O alta configuratie de armament posibila este cea frantuzeasca, si anume:

  • un tun naval calibrul 76 mm,
  • 2 lansatoare SIMBAD-RC,
  • 8 lansatoare de rachete antinava Exocet MM40,
  • un lansator vertical pentru 8 rachete VL-MICA, pozitionat in fata puntii de comanda (la Baynunah sunt pozitionate in spate, deasupra hangarului)
  • optiune pentru 2 mitraliere sau tunuri de calibru mic.

BR71 MK2 in configuratia de armament frantuzesc

Si tot in aceasta perioada santierul naval Abu Dhabi Ship Building (ADSB) a organizat ceremonia de punere a chilei pentru prima nava de patrulare Falaj 3, din cele 4 destinate Marinei Emiratelor Arabe Unite. Contractul dateaza din luna mai 2021 iar proiectul are la baza navele de patrulare din clasa Fearless din Singapore.

926692934

Falaj 3

Cu lungimea de 60 metri, un deplasament de 641 tone si un echipaj de 39 marinari, nava OPV Falaj 3 poate fi dotata cu clasicul tun naval calibrul 76mm, 2 lansatoare duble de rachete antinava si 2-3 sisteme CIWS de tip RAM.

 

 

Marius Zgureanu

 

Surse:

Altair.com.pl/news/view?news_id=39337

ADSB starts construction of the 1st Falaj 3-class OPV for the UAE Navy – Naval News

The Angolan Navy Orders Three BR71 MKII Corvettes From EDGE Group (overtdefense.com)

Altair.com.pl/news/view?news_id=39339

IDEX 2023: ADSB to build corvettes for Angola (janes.com)

Leonardo provides main combat system equipment for UAE’s Falaj 3 programme – EDR Magazine

Three New Warships to be delivered to UAE Navy by ADSB – VesselFinder

Fincantieri | Musherib Class

Baynunah Corvette (globalsecurity.org)

EDGE Launches 11 New Breakthrough Autonomous and Unmanned Solutions at IDEX 2023 – Armada International

 

Citeste si:

Mini corvete: Gowind 1000 si Combattante CL-65… 

.Mini corvete: Proiect 22800 ,,Karakurt” si Proiect 22160 „Vasily Bykov”

.De reclama: FREMM 

.SMX®31 Electric 

.FDI: Fregata Defensiva si de Interventie 

.Radare Thales AESA 

.Rusii au o problema

.Prima nava ruseasca dotata cu Pantsir M a fost lansata 

.Noutati in Marina Rusa

.NPR: Combattante FS56 vs SuperVita MkII 

.DAMEN Shipyard a prezentat SIGMA 6110 Corvette la NAVDEX 2017 

.Concepte: Offshore Patrol Vessel si surate mai micute 

.Corveta – Flexpatrol 98 Stealth NG 

.Interceptorul marin de mare viteza al Singapore 

.Safehaven Marine: Thunder Child si Barracuda 

.Concepte DCNS XWind 4000 si CSWORD C90 

.DCNS: SMX 3.0 stealth 

.A2V

.Ce mai face Stiletto

.De ce S-3 Viking – pro si contra 

.F-16 si B1B cu JASSM – scenarii de lupta la Marea Neagra

.Planuri romanesti de criza la Pontul Euxin 

.LCS Freedom Class – upgrade 2020 

The post Minicorvete pentru… Angola si Emiratele Arabe Unite appeared first on Romania Military.

Buletin naval. Ce aduce nou sistemul SPECTRO XR™ pe Pumele Navale

$
0
0

Conform unui comunicat de presă al Elbit Systems, elicopterele IAR-330 Puma Naval vor fi dotate în anul ce urmează cu sistemul electro-optic produs de compania israeliană, SPECTRO XR™. Acest sistem multi-spectral va îmbunătăți capacitățile tehnico-tactice ale Pumelor Navale de culegere de informații, supraveghere, achiziție de ținte și recunoaștere. Sistemul este conceput pentru supravegherea cu rază de acțiune extinsă, pe timp de zi și de noapte, în cele mai diverse condiții meteorologice și oferă capacități de scanare continuă a țintelor pentru o mai bună cunoaștere a situației operaționale. Mai multe detalii tehnice puteți găsi accesând acest link.

modernizare elicopter puma naval

IAR 330 Puma Naval la ziua porților deschise. Bila electro-optică este în botul aeronavei.

Cel mai probabil, sistemul produs de Elbit va înlocui sistemul similar instalat în prezent în botul celor trei elicoptere Puma Naval. Conform pliantului, SPECTRO XR™ are o rază de acțiune extinsă (dependentă de altitudinea la care zboară elicopterul – plafon maxim de 5000 m pentru Puma Naval) și poate administra până la cinci ținte simultan.

Cuvântul cheie aici este, în opinia mea, „achiziție de ținte”. Cel mai probabil, sistemul electro-optic va funcționa în tandem cu radarul de bord Telephonics RDR-1700A (mai multe detalii tehnice aici) pentru a obține o imagine exactă a câmpului tactic, actualizată în timp real. Cum SPECTRO XR™ este un sistem cu rază lungă de acțiune și poate face achiziția țintelor ne putem lesne imagina cum și în ce scop va putea fi folosit dat fiind că Pumele Navale sunt echipate cu sistemul de comunicații Link 11 care este un sistem NATO de comunicații radio securizate care funcționează în banda HF sau UHF și care transmite informații digitale (1,3 – 2,25 kbps) criptate între sistemele de comunicații din aer, terestre și sistemele de date tactice de la bordul navelor.

Mergem înapoi în timp la comunicatul Elbit Systems din data de 21 decembrie 2022, conform căruia compania israeliană a semnat cu MApN un contract-cadru cu o valoare maximă de aproximativ 410 milioane de dolari americani (aproximativ 1,89 miliarde de lei) pentru furnizarea a până la șapte sisteme tactice de aeronave fără pilot la bord (UAS) „Watchkeeper X”, cu o valabilitate de cinci ani. Semnarea contractului cadru nu a fost dublată și de atribuirea vreunui ordin de achiziție specific în cadrul acestui contract. Sper totuși că o primă comandă va fi dată anul acesta.

modernizare elicopter puma naval

Watchkeeper X la BSDA 2022

Ceea ce știm din declarațiile de până acum este că un sistem (compus dintr-o stație de control la sol și 3 aeronave fără pilot) din cele maxim șapte va merge la Forțele Navale Române. Watchkeeper X sunt dotate cu un radar cu apertură sintetică (Thales) și un sistem electro-optic cu ajutorul cărora pot face „achiziția și/sau iluminarea țintelor”. Pliantul ne spune că drona este capabilă să desfășoare și operațiuni de tip COMINT (Communications intelligence).

Finalizarea celor două programe va îmbunătăți capacitățile tehnico-tactice ale marinei române, mai ales după sosirea primei baterii de coastă dotate cu racheta Naval Strike Missile (acord semnat în mai 2021 și atribuit / plătit la mai mult de un an distanță, la sfârșitul lui 2022). Așteptăm și atribuirea primului contract subsecvent pentru Watchkeeper X în versiunea navală și, de asemenea, așteptăm și instalarea primelor rachete navă-navă moderne la bordul navelor marinei militare române. În deceniul acesta, sper…

De citit și: http://presamil.ro/iar-330-puma-naval-un-proiect-reusit/

Rafael FireFly… un nou membru al familiei Spike

The post Buletin naval. Ce aduce nou sistemul SPECTRO XR™ pe Pumele Navale appeared first on Romania Military.

SSK Andrasta

$
0
0

 

Macheta transparenta a Scorpene 1000/ Andrasta

Adica derivatul pentru ape costiere al Scorpene, apartinand DCNS, sau Naval Group pe rit nou, denumirea oficiala a clasei fiind Scorpene 1000… Numele Andrasta este al zeitei celtice a razboiului, insemnand invingator sau invincibil.

Submarinul Andrasta, cunoscut si ca Proiect SMX-23, cu doar 19 membri ai echipajului, prezentat pentru prima oara de DCNS in septembrie 2008, a fost optimizat pentru ape litorale. Producatorul Naval Group il considera unic la nivel mondial pentru misiunile litorale, in privinta manevrabilitatii si al semnaturii multispectru reduse (stealth), la camuflajul multispectru contribuind placarea anumitor parti ale carenei cu un invelis cauciucat.

Silueta Andrasta

Designul este derivat din configuratia si sistemele familiei de submarine Scorpene, cu care are in comun aproximativ  70% din sisteme si componente. Fata de deplasamentul de 1.790 – 2.010 tone ale unui Scorpene standard, cel al Andrasta/Scorpene 1000 este de doar 855 t, deci fiind aproximativ de doua ori mai mic. Submarinul are un nivel similar de siguranta, semnaturi reduse si integrarea sistemelor ca la predecesorul Scorpene. Totul la un pret aproximativ injumatatit fata de Scorpene, acesta din urma costand intre 700 mil.$ si 1 miliard$, in functie de varianta, marime, echipare si propulsie, respectiv transferul de tehnologie.

La o viteza de 4 noduri, raza de actiune este mai mare de 3.000 mile nautice și mai mult de 1800 mile nautice la o viteza de 8 noduri.

Pentru nevoile de operatiuni speciale, Andrasta este echipat cu un sas pentru scafandrii de lupta, sisteme de razboi electronic, minare si sisteme de colectare a informatiilor, pentru o gama larga de misiuni. Dimensiunea echipei de forte speciale acomodabile la bordul submarinului este de 6 scafandri la care se pot adauga la nevoie inca 2 militari, corespunzand capacitatii maxime a sasului de iesire pentru scufundatori, de 8 persoane.

Adancimea maxima de scufundare este de 200 de metri iar durata maxima a misiunii este de doua saptamani, cu durata maxima a imersiunii de 5 zile. Propulsia este similara cu a clasei Scorpene 2000, fiind hibrida diesel-electrica si AIP (Air Independent Propulsion), existand 3 optiuni:

  1. MESMA (Modul de Energie SubMarina Autonoma) – cu o turbina similara celei de pe submarine nucleare, adaptata sa functioneze cu aburul produs din arderea de motorina si oxigen lichid, turbina care incarca bateriile. Sistemul are consum mai ridicat de oxigen, de 1,1 kg/kW, comparativ cu 0,4kg – 1 kg la sistemele echivalente de pe submarinele Type212A/214 respectiv A26, fiind insa mai simplu si ieftin de operat si neavand nevoie de aprovizionare cu hidrogen. Cele 3 submarine Agosta A90B ale Pakistanului sunt echipate cu acest sistem de propulsie;
  2. Celula de combustibil functionand cu hidrogen produs cu ajutorul apei de mare si motorinei, fiind un sistem sigur de operat;
  3. Baterii electrice litiu-ion, cu performante semnificativ inferioare celorlalte doua.

Coca dubla, de mici dimensiuni, este greu detectabila si este conceputa pentru a tine bine marea la suprafata. Carma in configuratie X si suprafete actionate independent contribuie la manevrabilitate ridicata cu raza de viraj redusa.

Radiografie Scorpene 1000

Chioscul submarinului, cu doua etaje, beneficiaza de o pasarela de navigatie cu vedere panoramica la mai mult de 180°.

Andrasta are ambarcat sistemul tactic de lupta DCNS SUBTICS, similar cu cel existent pe submarinele Scorpene chiliene si al submarinelor Agosta 90B pakistaneze. Poate efectua misiuni de supraveghere din pozitie stationara pe fundul marii.

SUBTICS:

Andrasta poate fi inarmat cu torpile grele de noua generatie cal. 533mm de tip Black Shark, rachete antinava Exocet SM-39 și un sistem de plasare a minelor. Torpilele si/ sau rachetele sunt depozitate in cele sase tuburi de torpila de la prova, neexistand rezerva de reincarcare la bord datorita dimensiunilor mici ale carenei, spre deosebire de Scorpene 2000 standard, care poate acomoda un total de 18 rachete/torpile si pana la 30 de mine.

Prezentare video a lui Scorpene 1000:

Cateva detalii si despre varianta de Scorpene oferita polonezilor in 2018 in cadrul programului Orka, cu capacitati de lupta echivalente clasei Barracuda: NavalCruiseMisile/ MdCN, torpila grea F21 (HWT), SM-39 Exocet:

 

Versiunile actualizate de Scorpene, incepand cu 2018, contin in optiune un sistem de disipare termica pentru reducerea semnaturii infrarosii, chiosc modificat, integrare de sistem de rachete antiaeriene (Mistral 3), pile de combustie de noua generatie, fara necesitatea stocarii hidrogenului la bord, sistem de lansare/recuperare de drone, baliza multifunctionala Vipere (elimina necesitatea urcarii submarinului la adancime de periscop), etc.

Baliza Vipere

 

 

 

Variante de chiosc la Scorpene

 

 

Scorpene chiliene

 

Marius Zgureanu

 

Surse:

SSK Andrasta Littoral Submarine – Naval Technology 

Projet SMX-23 – Classe Andrasta – Modern Submarines

Classe Scorpène – Modern Submarines 

The post SSK Andrasta appeared first on Romania Military.

Buletin naval. Federația Rusă iese din acordul pentru cerealele ucrainene

$
0
0

Acordul, mediat de ONU și Turcia, a asigurat transportul a peste 30 de milioane de cereale din trei porturi ucrainene, cel mai important fiind Odesa, către lumea largă. Pe 17 iulie 2023 a expirat iar Federația Rusă nu a mai fost de acord să-l prelungească, motivând că cererile sale nu au fost satisfăcute. Rușii solicitaseră reconectarea la SWIFT a unei bănci care activează în domeniul agricol (export de îngrășăminte), redeschiderea unei conducte de amoniac (utilizat în producția de îngrășăminte) și permisiunea navelor rusești de a acosta în porturile internaționale.

Federatia Rusa iese din acordul pentru cerealele ucrainene

Razoni în portul Constanța în 2021. Sursa foto: marinetraffic.com

După retragerea din acord, forțele armate ale Federației Ruse au bombardat portul Odesa vizând în special zona de manipulare și depozitare a cerealelor. Conform ambasadorului ucrainean în Turcia, Vasil Bodnar, citat de HotNews, „Rusia, după ce s-a retras din acord, a declarat că nu garantează securitatea. Şi asta înseamnă că vor trage în porturi, infrastructură şi, eventual, nave. Acesta este riscul.”

Conform Ministerului rus al Apărării, toate navele care călătoresc spre porturile ucrainene de la Marea Neagră vor fi considerate de forțele armate ale Federației Ruse drept potențiale transporturi militare, începând de la miezul nopții, ora Moscovei (04:00 GMT, 20 iulie 2023), ca urmare a încetării acordului privind transportul de cereale pe Marea Neagră. De asemenea, zonele de sud-est și nord-vest ale apelor internaționale ale Mării Negre sunt declarate de ruși ca fiind „nesigure pentru navigație”.

Și, mai adaugă ministerul rus, „țările unor astfel de nave vor fi considerate ca fiind implicate în conflictul ucrainean de partea regimului de la Kiev.” Ceea ce înseamnă că, teoretic, o grămadă de țări renumite pentru serviciile de înregistrare a navelor comerciale (Panama, Liberia, Insulele Marshall, Insulele Bahamas sau Malta, ca să menționez câteva) vor avea probleme cu Federația Rusă…

Cu siguranță, primele care vor crește vor fi prețurile polițelor de asigurare. Ar putea fi urmate de o creștere a prețurilor la cereale, ceea ce n-ar fi neapărat un lucru rău pentru agricultorii români însă nu și pentru consumatorii români. Pentru moment, creșterile sunt modeste dar orice veste proastă dinspre marii producători mondiali ar putea accelera această creștere.

Conform Casei Albe, citate de USNI News, rușii au amplasat mine marine în zonele de interes pentru a complica și mai mult viața ucrainenilor și a celor suficient de curajoși astfel încât să ignore amenințările rusești.

Declarațiile Ministerului rus al apărării deschid calea unor operațiuni de interceptare și control al traficului maritim în zona de nord-vest a Mării Negre. Pentru ruși nu va fi greu să efectueze astfel de operațiuni având în vedere că marina ucraineană nu dispune de nave de luptă iar bateriile de coastă, deși mobile, nu plutesc și, prin urmare, nu pot escorta navele comerciale.

Conform unui expert citat de USNI News, „Ceea ce vedeți este o escaladare în Marea Neagră, iar teama este că, dacă Rusia lovește navele care navighează spre Ucraina, ce ar putea împiedica Ucraina să lovească navele care navighează dinspre Rusia?”, a spus Sal Mercogliano, associate professor la Universitatea Campbell. „Și atunci aveți un război comercial în toată regula între Ucraina și Rusia, care vizează nave în mare parte neutre din țări din lumea a treia, care navighează transportând alimente, combustibil și îngrășăminte.”

Ceea ce ar evidenția nevoia escortării navelor comerciale. Dar, în afară de Turcia, nici România, nici Bulgaria nu dispun de mijloace tehnico-tactice navale credibile și, din ceea ce am văzut până acum (nicio declarație oficială pe acest subiect la momentul redactării acestui articol), nici de „curajul” necesar unei astfel de acțiuni în care oricum pavilionul NATO va funcționa pe post de mijloace tehnico-tactice navale credibile.

Până una alta, Ucraina a anunțat (prin vocea aceluiași ambasador mai sus menționat) că a stabilit un „culoar pentru cereale” prin apele teritoriale ale României şi Bulgariei. Ucraina și-ar putea proteja transporturile maritime de cereale cu ajutorul bateriilor de coastă și al unor baraje defensive de mine până în apele teritoriale românești. Rămâne însă problema minelor în derivă lansate de ruși. Practic, convoaiele formate din nave comerciale vor trebui să fie permanent însoțite de nave de deminare care să dragheze în continuu culoarul de navigație. Însă cele mai moderne nave de deminare ucrainene se află în Marea Britanie, o potențială soluție fiind ambarcațiunile de deminare fără echipaj la bord, cu limitările de rigoare. Majoritatea pot încăpea într-un container standard de 40 de picioare deci aducerea lor nu depinde de închiderea strâmtorilor.

În ceea ce privește folosirea apelor teritoriale ale României și Bulgariei, probabil și ale Turciei, pentru tranzitul navelor comerciale, soluția este, în opinia mea, simplă și ingenioasă întrucât, din punct de vedere juridic, apele teritoriale sunt asimilate teritoriului național al unui stat cu toate consecințele ce derivă de aici. În aceste condiții, amenințările rușilor cu lovirea navelor comerciale aflate în apele teritoriale românești este cel puțin interesantă… Sau retorică lipsită de conținut, rămâne de văzut.

De departe, cea mai vulnerabilă porțiune a traseului este cea ucraineană și rămâne de văzut dacă transportatorii sunt dispuși să plătească asigurările și să-și asume riscurile potențiale, riscuri care merg până la posibilitatea atacării navelor încărcate cu cereale ucrainene cu rachete navă-navă. Funcționarea acestui culoar ar reduce presiunea și pe logistica portului Constanța, ceea ce n-ar fi chiar un lucru de lepădat…

Soluția aleasă de ucraineni nu este nouă. Un sistem oarecum similar a fost folosit în cel de-al Doilea Război Mondial pentru protecția convoaielor care aprovizionau de pe mare trupele Axei care luptau în URSS sub protecția barajelor de mine și a navelor marinei noastre militare. Câteva detalii în acest articol mai vechi de pe rnhs.info.

Tot în opinia mea, un risc mai mare ar putea fi constituit de submarinele flotei rusești a Mării Negre care au nevoie de doar 15 – 20 m de apă pentru a intra în imersiune. De reținut totuși că linia batimetrică de 50 m este foarte departe de țărm în nord-vest-ul Mării Negre. Submarinele de clasă Kilo ar putea torpila navele comerciale rușii putând ulterior nega atacul dând vina pe minele marine aflate în derivă. Acest pericol poate fi combătut cu ajutorul unor baraje de mine marine însă nu știu dacă ucrainenii mai dispun de resursele necesare. Ce știm cu siguranță este că, cel puțin oficial, nu dispun de mijloace de detecție și luptă antisubmarin (se poate de asemenea rezolva parțial cu ambarcațiuni dedicate fără echipaj, transportabile în containere de 40 de picioare).

Subiectul evoluează rapid și retorica bătăioasă a ambilor beligeranți va atinge curând cele mai înalte cote. Nouă nu ne rămâne decât să așteptăm și să vedem cât de departe sunt dispuse să meargă cele două părți. Prea departe poate însemna un dezastru pentru noi.

The post Buletin naval. Federația Rusă iese din acordul pentru cerealele ucrainene appeared first on Romania Military.

15 August – Ziua Fortelor Navemdeniciunele Romane

$
0
0

Articol de umplut cu ce vreti voi, dar lasati titlul. 🙂 🙁

*Editat – Festivitatile de 15 august au fost anulate din cauza unor mine imigrante.

Trimis Puma Naval si barcuta d’aia de demineaza, cica.

In Fake News We Trust.

Are Nicolae un articol mai de Doamne-ajuta pentru 20 August, despre rolul si importanta Marinei Romane la Marea Neagra.

Pana atunci luati niste Scutul Dobrogei si Urari de Bine in schimb:

The post 15 August – Ziua Fortelor Navemdeniciunele Romane appeared first on Romania Military.

Beretta dezvaluie noua platforma pentru pusti de asalt (NARP – New Assault Rifle Platform)

$
0
0

Diferenta majora fata de o platforma clasica AR: arcul recuperator este in „upper receiver”, nu l-au mai lasat in pat. In felul asta poti avea pat pliabil, ca la XM7/MCX-Spear, castigator in programul NGSW. Aviz MApN-istilor…

Multumiri lui AlexandruP pentru sesizare, legatura catre articolul cu detalii:

DSEI 2023 – Beretta unveils its New Assault Rifle Platform

The post Beretta dezvaluie noua platforma pentru pusti de asalt (NARP – New Assault Rifle Platform) appeared first on Romania Military.


Mai putine Type 26 pentru Australia

$
0
0

 

fregate de clasa hunter australia

In anul 2018 guvernul australian a semnat un contract cu BAE Systems in valoare de 26 de miliarde de dolari pentru noua fregate Type 26. Atunci compania britanica a castigat in defavoarea italienilor de la Fincantieri cu FREMM si a spaniolilor de la Navantia cu fregata F 5000 (la baza F 100 care la randul ei este baza pentru cele trei distrugatoare antiaeriene australiene din clasa Hobart).

Programul „Sea 5000” sau “Hunter” a fost demarat de marina australiana pentru inlocuirea fregatelor din clasa ANZAC, prima nava urmand sa fie gata de lupta prin 2030. Conform cerintelor, cele noua fregate din clasa “Hunter” vor fi construite in Australia, in santierul naval ASC Shipbuilding, din Adelaide.

Pana aici totul a fost bine, dar nici nu s-a uscat bine cerneala pe contract ca au inceput controversele. Mai intai australienii au cerut ca navele sa fie ceva mai mari, cam cu 20%, si sa atinga 10 mii de tone deplasament, ceea ce a generat cresteri de costuri, navele urmau sa fie cam lente etc, dar pana la urma s-au linistit.

Oare?!? Un raport al Australian National Audit Office (ANAO), din luna mai a acestui an, arata cu degetul unele probleme, printre care: o intarziere de 18 luni a programului, cresteri semnificative de costuri si totul ar fi datorat faptului ca la momentul la care contractul a fost semnat, Type 26 exista doar pe hartie, sau conform ANAO: ”largely to the immaturity of the design.”

Dar raportul ANAO merge mai departe si sustine ca la data la care Type 26 a fost declarata castigatioare, de fapt, nava ofertata de BAE Systems era depasita de concurenta: FREMM si F 5000. Ministerul apararii australian este acuzat in mod direct ca: ”did not conduct a limited and effective bidding process for the design of the ship. The value for money of the three competing models was not evaluated by officials, as the bid evaluation plan [TEP] proposed the government to do.”

Cu alte cuvinte nimeni nu poate explica astazi de ce Type 26 a fost declarata castigatoare, asa reiese cel putin din documentele oficiale avute la dispozite de ANAO. Evident ca au aparut acuzatiile de coruptie, senatorul australian David Shoebridge observa: “What we do know about the acquisition of the frigate Hunter is that the warnings were ignored, the main checks and balances bulldozed, critical documents lost, and a small group of powerful insiders got the result they wanted.”

Si trebuie sa retineti ca nava dorita de australieni difera destul de substantial de Type 26, macar prin deplasament, 8 mii de tone Type 26, 10 mii de tone Hunter class, de unde rezulta probabil si intarzierile, depasirile de costuri substantiale si acuzatiile la adresa afacerii in sine.

Si de aici pana la taiere la capitolul nave achizitionate nu este decat un pas, actualul guvern, care nu este tot acela care a semnat contractul, se uita la depasirile de costuri si conform ziarului Australian Financial Review, din noua nave initiale ar putea ramane doar sase, sau chiar mai putine: “Many in the defence industry expect the surface fleet review to recommend reducing the number of Hunter-class frigates by at least three units.”

Acum nu se stie cat din vina apartine australienilor si cat BAE Systems. Sa nu uitam ca Hunter-class este diferita fata de varianta de baza a Type 26 si este normal sa ai costuri, uneori surprinzatoare, pe de alta parte nu i-a obligat nimeni sa cumpere o fregata pe hartie. Americanii cand au luat decizia sa revina la fregate au acceptat doar oferte cu nave aflate in exploatare, nu cai verzi pe pereti.

Pe de alta parte, cu chinezii in coasta si cu anumite angajamente asumate in AUKUS s-ar putea ca australienii sa stranga din dinti si sa puna banii jos pentru toate cele noua fregate din clasa Hunter. Banii au, nevoia de nave de lupta exista, iar fata de costurile cu cele opt submarine nucleare afacerea fregatelor este chiar o chestiune rezonabila.

De asemenea nici canadienii nu sunt foarte multumiti de costurile cu Type 26 comandate de ei si se asteapta ca in acest caz sa aiba loc o reducere a numarului de nave. O decizie in cazul Canadei este asteptata spre sfarsitul acestui an. Oricum, in cazul nord-americanilor, pretul per fregata Type 26 era cel mai mare, peste pretul platit de australieni, peste cel platit de Royal Navy.

Ar mai fi de mentionat faptul ca, desi navele clasei Hunter vor fi capabile sa duca lupta in toate cele trei medii (anti-nava, antiaerian si anti-submarin), australienii le gandesc mai ales pentru rolul lor in lupta anti-submarin.

GeorgeGMT

The post Mai putine Type 26 pentru Australia appeared first on Romania Military.

Pic cu pic…

$
0
0

Cele doua vanatoare de mine britanice din clasa Sandown sunt din ce in ce mai aproape de intrarea in dotarea Fortelor Navale Romane. Prima nava –  fosta HMS Blyth acum Sublocotenent Ion Ghiculescu (M270) – a fost deja transferata Romaniei, iar cea de-a doua –  HMS Pembroke – va deveni propietatea FNR in primavara lui 2024. Navele vor trece/sau au trecut deja mai intai prin santierele navale britanice pentru modernizare, inainte de a sosi efectiv in Romania.

Nu stim inca cand cele doua vanatoare de mine vor deveni active in cadul FNR.

Royal Navy va asigura pregatirea echipajelor, atat la nivel individual cat si la nivel de grup.

In acelasi timp, desi nu sunt nave noi, nici foarte vechi nu sunt, HMS Blyth a intrat in serviciul activ in anul 2000, in timp ce sora ei, HMS Pembroke in anul 1997. Oricum fata de dragoarele noastre sunt mult mai tinere si mai bine dotate. Care este diferenta intre un dragor de mine si o nava vanatoare de mine puteti afla AICI.

Evident ca sunt mai mult decat bine-venite. Costurile totale estimate ale achizitiei celor doua nave vanatoare de mine sunt de 150 milioane de euro. De aceasta data navele vor veni gata de lupta.

Aceasta achizitie, desi modesta si constand in nave la mana a doua, este extrem de importanta, ramane acum ca si modernizarea celor trei Nave Purtatoare de Rachete (NPR) sa intre in linie dreapta. Programul NPR ar trebui sa dureze patru ani de la data semnarii si are in vedere dotarea celor trei nave cu doua lansatoare cvadruple pentru rachete anti-nava NSM (opt rachete per nava), o achizitie initiala a 48 de rachete NSM (doua “plinuri” pentru nave), instalarea sistemului de conducere a luptei (CMS), dotarea navelor cu radare 3D si sisteme moderne IFF. Total valoare program NPR 375 milioane de euro. Bineinteles ca se va avea in vedere si modernizarea propulsiei celor trei vedete lansatoare de rachete.

Ambele contracte sunt de tip guvern-guvern.

In alta ordine de idei si Fortele Aeriene primesc cate ceva din partea americanilor, gratis de aceasta data, si vorbim aici despre doua aeronave de transport C-130 Hercules H2H.  Primul C 130 H a sosit in tara in 2021, cea de-a doua aeronava zilele trecute, urmand ca pana la sfarsitul anului sa mai vina inca un H2H, ceea ce va duce numarul de C 130H din dotarea Romaniei la patru aeronave. De subliniat faptul ca pe langa cele trei C 130H (2021 o unitate si doua aparate in 2023) FAR mai detine inca o aeronava C 130 Hercules H primita in 2007.

Nu stim cate C 130 Hercules mai detine astazi Bucurestiul pentru ca nimeni nu ne spune cate C 130B mai sunt active din cele cinci unitati avute initial in dotare, patru care teoretic ar putea sa mai zboare, dupa unele zvonuri 2-3 ar mai fi operationale.

Si C 130H sunt foarte bine-venite.

GeorgeGMT

The post Pic cu pic… appeared first on Romania Military.

Australienii inca nu s-au hotarat

$
0
0

MEKO A 210 cu cele 16 rachete anti nava

In ce privinta? Pai in privinta structurii flotei lor militare de suprafata.

In acest moment flota australiana este impartita in doua mari categorii: “Tier 1” si “Tier 2”, sau mai pe romaneste nave mari de lupta de linia I si nave mai mici de lupta de linia a II-a. Din categoria Tier 1 sau de Nivel 1, fac parte distrugatoarele din clasa “Hobart” – trei nave in dotare, in timp ce fregatele din clasa “Anzac” sunt adunate in Tier 2 sau Nivel 2, considerate nave mai mici, mai putin puternice etc.

Ei bine, noua “fregata” Type 26 in varianta australiana va avea un deplasament de 10 mii de tone si nu va mai fi considerata o nava de Nivel 2 si atunci ce vor pune de facto in locul Anzac pe Tier 2?! Ca sa ne facem o idee despre capabilitatiile Hunter-class (Type 26 modificata) BAE Systemes a inaintat deja o propunere guvernului australian ca trei nave din clasa Hunter sa fie construite ca distrugatoare anti-aeriene, fiecare urmand sa fie dotata cu 100-150 de tuburi de lansare verticale. Cam acolo se duce programul Hunter cu cele 10 mii de tone ale sale.

Si probabil ca n-ar iesi fum fara foc, propunerea celor de la BAE Systems vine in paralel cu oferta celor de la Navantia, inaintata deja guvernului, privind constructia a trei distrugatoare Hobart-class pentru o suma care se invarte in jurul a trei miliarde de euro. Astfel incat putem presupune ca marina regala australiana are in vedere pe termen mai lung inlocuirea actualelor Hobart-class.

Referitor la navele din “Tier 2”, discutia este una serioasa si arata ca de fapt Australia isi doreste o crestere impresionanta a capacitatii sale de lupta pe mare, pentru ca “Tier 2”, desi nu a fost inca lansat ca program oficial de dotare, nu se cunosc nici bugetul alocat si nici cerintele specifice ale Marinei, face ca marile companii constructoare de nave de lupta sa tatoneze terenul intr-un mod foarte profesionist. Poate ca stiu ele ceva ce noua inca ne scapa

Cu atat mai mult, nu stim nimic despre numarul de nave avute in vedre, in schimb vedem competitorii si zvonurile din presa australiana.

Astfel pentru navele de Nivel 2, companiile care sunt deja prezente au oferit nave cu deplasamente in jurul  3000 de tone, adica corvete, extrem de bine inarmate. Babcock Australasia, BAE Systems, Navantia Australia si Luerssen Australia. De remarcat ca marina australiana nu are in prezent corvete in dotare dar nici clasa de nave avuta in vedere nu este deocamdata batuta in cuie, presa locala continua sa discute si despre fregate americane Constellation class, ca fiind o optiune de luat in considerare, iar ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) au o oferta foarte puternica – MEKO A 210. 7000 de tone, 16 rachete NSM gata de lansare, tun de 127mm, totul la aproximativ 5000 de tone deplasament.  Sunt incluse, la cerere, si 32 de tuburi de lansare verticale.

Pe zona corvetelor avem:

  • Babcock cu Arrowhead 140 (Type 31);
  • BAE Systems – constructorul navelor Type 26 (Hunter-class pentru Australia) – ofera si ea o nava ceva mai mica, un concept numit Adaptable Strike Frigate;
  • Navantia ofera Alfa 3000 o nava care arata  a corveta macar prin prisma deplasamentului, undeva in jurul a 3000 de tone;
  • Luerssen Australia ofera o alta nava care poate fi asimilata corvetelor CV 90, in aria a 2300 de tone.

Mai sunt de luat in considerare si sud-coreenii.

Una peste alta, Australia investeste masiv in fortele sale navale si pana la urma are dreptate, o natiune insulara, unde cel mai apropiat aliat este la un ocean distanta, asta daca nu luam in considerare Japonia.

Fortele navale sunt prima si cea mai importanta linie defensiva, urmata de fortele aeriene si doar in ultima instanta de cele terestre, astfel incat si investiile par sa urmeze o logica similara: Forte navale, forte aeriene si doar spre sfarsit, fortele terestre.

In viitorul mai indepartat, structura fortelor navale va fi una demna de luat foarte mult in considerare: 2 poate trei distrugatoare antiaeriene cu 100-150 de tuburi de lansare verticale – Ticonderoga-class are 122, in timp ce Arleigh Burke class se apropie de 90, noua fregate de 10 mii de tone si un numar inca necunoscut de corvete sau poate tot fregate dar in jurul a 7-8 mii de tone.

La toate acestea se adauga submarinele nucleare de atac care vor veni in numar de opt unitati si de aici incolo sa mai pofteasca cineva sa-i zgandare pe australieni.

Daca cumulam forta navala programata australiana cu ce au prin porturi japonezii, lucrurile devin cu totul neplacute pentru chinezii de pe apa si fara interventia directa a US Navy. Daca-i mai adaugam si pe sud-coreeni si pe restul vecinilor chinezilor de la Marea Chinei de Sud, lucrurile stau chiar mult mai rau, astfel incat spaimele care-i cuprind pe destui analisti militari in fata puterii marinei chineze se dovedesc cu totul nefondate si similar, daca vreti, cu spaima de forta militara rusa, care vedem in Ucraina cat de forta este…

GeorgeGMT

 

The post Australienii inca nu s-au hotarat appeared first on Romania Military.

Din nou despre Hunter-class. De ce?!

$
0
0

problemele programului fregatei Hunter

De ce?! Pentru ca epopeea viitoarelor fregate/distrugator australiene este pe zi ce trece mai fascinanta. Nu neaparat pentru australieni, care dau cu banii, dar pentru noi ceilalti, care nu suntem implicati in afacere, lucrurile sunt deja la nivelul de gradinita si arata ca australienii chiar nu stiu de capul lor, habar nu au ce doresc de fapt si isi schimba dorintele de la o zi la la alta.

In toata aceasta afacere, compania producatoare – BAE Systems – isi face cruce cu stanga de asa client zmintit si spera la ce-i mai bine. Si desi vina nu este a companiei, tot ea este cea care trebuie sa explice presei situatia de facto.

Discutiile din jurul Hunter-class sunt aprinse printre “cangurii” implicati ca si printre cei mai putin implicati, dar pentru a intelege faptele trebuie sa ne aducem aminte de unde s-a plecat: Type 26 a Royal Navy, modificata un pic pe gustul lor, dar fregata “cangureasca” urma sa-si pastreze AND-ul initial: nava dedicata luptei anti-submarin. De ce au ales australienii sa-si cumpere noua fregate anti-submarin?! Asa le-a iesit lor situatia tactica dupa o foarte atenta analiza. Oare? Adica chiar a fost o analiza atenta?!

Ok, asta era realitatea la semnarea contractului.

Intre timp a iesit scandal pe motiv ca nava are prea putine lansatoare verticale (pai daca este nava anti-submarin?!) si, pe cale de consecinta, prea putina forta de lupta nava-nava si prea putina capacitate antiaeriana, mai ales daca tinem cont ca varianta de nava pe care australienii si-o doresc a plecat de la cele 8 mii de tone ale Type 26 si a ajuns la 10 mii de tone. Pai cum sa ai doar 32 de VLS-uri la 10 mii de tone?!

Intrebarea este de bun simt, si-au spus diriguitorii contractului, haideti sa facem ceva in acest sens. Si au facut, conform presei locale se lucreaza la o revizuire a proiectului in sensul scaderii capacitatii de lupta anti-submarin – prin debarcarea unui modul specializat si cresterea numarului de VLS-uri de la 32 la 96.

Practic, BAE Systems a scos modulul dedicat luptei ASW dinspre pupa navei si l-a inlocuit cu un alt modul care are 64 de celule de lansare verticală si un lansator cvadruplu de rachete anti-nava NSM. Se poate folosi atat MK 41 cat si Mk 57. Ceea ce ar fi bine, din punctul de vedere al unora, in timp ce altii sustin ca o asa inlocuire este bascalie si ca ar duce de fapt la castrarea capacitatii de lupta impotriva submarinelor, prin eliminarea unuia dintre cele doua elicoptere pe care nava ar trebui sa le opereze, ba chiar s-ar pierde si sonarul tractat. Un argument intru linistirea gloatei care sprijina conceptul initial de nava ASW, ar fi ca doar trei fregate (nava numarul 4, 5 si 6) ar fi in configuratie de „Guided Missile Frigate”, restul pastrandu-si arhitectura initiala, dar nici chiar asa multimea, in ansamblul ei, nu este multumita iar tabara opusa se tot intreaba retoric ce sa faca fregata lor de zece mii de tone cu doar 32 de silozuri in fata inamicului?!

In aceeasi ordine de idei, altii nu dau solutii ci doar constata ca pentru zece mii de tone, doar 32 de VLS sunt cam bataie de joc la adresa banului contribuabilului australian. In acelasi timp Hunter-class va fi o nava vanatoare de submarine si atunci 32 de VLS ar fi suficiente, dar daca rolul prinicipal al navei este lupta ASW de ce ministerul apararii cere sa fie facute modificari care au legatura cu cresterea capabilitatilor antiaeriene si anti-racheta ale navei?!

Dar orice ar hotari australienii sa faca cu cele noua fregate, trebuie amintit ca eventualele modificari ar putea fi implementate abia cu navele transei a doua, pentru ca trebuie spus ca cele noua nave vor fi construite in trei transe, cate trei odata. Astfel “Hunter Guided Missile Frigate” daca va fi, va fi cea de-a patra nava din clasa ei, plus probabil urmatoarele doua.

Altii, mai putin optimisti prin natura firii lor, sustin ca solutia este simpla: daca marina regala locala doreste o nava care sa fie extrem de capabila in toate cele trei medii, ca sa impace pe toata lumea, sa duca deplasamentul spre 13 mii de tone si atunci ar avea loc si 96 de VLS-uri, si doua elicoptere, si sonar tractat si cate si mai cate, spre cresterea mandriei nationale australiene.

Acum, australienii se cearta ca au pe ce, dar sa nu uitam ca sunt altii chiar mai ciudati decat ei si anume aliatii nostri de Uniune si Alianta Nord-Atlantica: germanii. Astia si-au construit patru fregate de 7000 de tone (F125 – Baden-Württemberg-class) fara nici un VLS, asa ca se poate si mai rau…

GeorgeGMT

The post Din nou despre Hunter-class. De ce?! appeared first on Romania Military.

Ce fac altii in privinta marinelor lor militare

$
0
0

Daca la noi Marina Militara este tratata asa cum stim, de ai senzatia ca este un copil adoptat si doar tolerat in cadrul Fortelor Armate Romane, in cazul altor tari se fac eforturi, desi respectivele natiuni nu sunt nici pe departe cu rusii la usa.

Spania este o astfel de natiune. Sigur ca veti spune ca spaniolii au traditie, fost mare imperiu, super-putere europeana, Marea Armada etc si ati avea dreptate, dar Spania de azi nu este Spania lui Filip al II-lea, nu este spaima Europei ci este un stat mai degraba cu probleme desi este cea de-a patra economia a UE.

Sigur ca Spania are insule si un litoral enorm, atat la Atlantic cat si la Mediterana, dar Madridul este foarte departe de linia frontului si orice s-ar intampla ei vor fi printre ultimii bombardati, cu toate acestea, spaniolii gandesc la viitor.

Planurile sunt ca in anul 2029 bugetul apararii spaniol sa ajunga la 2%, conform angajamentelor asumate, si marina va avea partea ei, corect calculata. De aici incolo amiralii de la Madrid au deja planuri de cresterea a numarului de nave disponibile.

In acest moment, Spania are comandate patru submarine S 80 PLUS, primul – S 81 “Isaac Peral” se apropie de intrarea in dotare dupa 20 de ani (nastere cu probleme) de la semnarea contractului, iar ultima nava – S-84 “Mateo García de los Reyes”, ar trebui sa fie pe apa in 2028.

Dar daca procentul de 2% va fi real, se ia in considerare comandarea a inca doua submarine, Spania urmand sa detina sase astfel de nave operationale.

In privinta navelor de suprafata, planurile actuale prevad cinci fregate F 100 modernizate si alte cinci fregate F 110 care sa inlocuiasca navele din clasa “Santa Maria”, dar daca cele doua procente chiar vor fi alocate pentru aparare, se vor mai comanda inca doua fegate F 110, Spania urmand sa detina 12 fregate – 5xF100 si 7xF 110.

Tot la capitolul forte navale, spaniolii trebuie sa ia o decizie pentru inlocuirea avioanelor EAV-8B+ Matador II si evident ca singurul aparat care poate fi operat de la bordul navei Juan Carlos I este F 35B. Daca fondurile vor fi disponibile, o decizie este asteptata cat mai curand.

Sigur, Spania este o tara diferita de Romania, Spania este cineva in istoria fortelor navale, pe cand Spania stapanea Atlanticul Royal Navy nici nu exista, dar daca lasam istoria de-o parte, putem constata ca de fapt spaniolii stau mult mai bine decat noi dpdv geografic. In Mediterana si Atlanticul de Nord, sunt numai aliati ai Madridului si nu orice aliati ci unii extrem de puternici. Cine sa atace Spania pe mare?!

In cazul nostru, Marea Neagra este un luciu de apa in care navele se scufunda, sangele curge si cu toate acestea noi tratam marina romana ca pe un copil nedorit, iar acest lucru s-ar putea sa ne coste candva, in viitor.

Ce este de remarcat aici este faptul ca marina spanioala stie exact pe ce sume s-ar putea baza odata cu cresterea bugetului apararii la 2%, de unde rezulta ca in Spania fiecare ramura a fortelor armate are un anumit procent si astfel alocarile nu sunt la bunul plac al unor politicieni vremelnici si de multe ori paraleli cu fortele armate.

GeorgeGMT

The post Ce fac altii in privinta marinelor lor militare appeared first on Romania Military.

Buletin naval. Despre teoriile lui Mahan, rute maritime comerciale și blocarea Bab-el-Mandeb de către houthi

$
0
0

Premisele acestui articol sunt foarte simple: Marea Roșie este o rută maritimă comercială extrem de importantă, îndeosebi în ceea ce privește transportul internațional de mărfuri dintre Europa, Asia și Africa. Estimările statistice ne spun că 10-12% din comerțul mondial trece prin Marea Roșie, iar aici includem 14% din exporturile mondiale de petrol și peste 30% din traficul mondial de containere.

Atacurile Houthi începute la sfârșitul anului trecut au perturbat deja procentele de mai sus. De exemplu, British Petroleum a oprit recent toate operațiunile de transport din Marea Roșie. Companiile europene Maersk, Hapag-Lloyd și MSC, precum și firmele japoneze Mitsui O.S.K. Lines și Nippon Yusen evită, de asemenea, Marea Roșie. Între timp, compania franceză CMA CGM anunța pe site-ul său că va crește costurile de transport maritim de containere din Asia către regiunea mediteraneană cu până la 100% începând cu 15 ianuarie, comparativ cu 1 ianuarie. Și se estimează că redirecționarea navelor care au ca destinație Europa din Marea Roșie pe la Capul Bunei Speranțe ar putea crește costurile de transport maritim cu 80%. O navă care călătorește din Asia spre Europa prin Canalul Suez ar avea nevoie de 15 zile în plus pentru a face călătoria pe la Capul Bunei Speranțe, la care se adaugă timpul suplimentar necesar pentru a stabili noile costuri operaționale, asigurări și cadre juridice. Ca să nu mai spunem că zona vestică a Africii este foarte instabilă în ultima vreme (puci după puci, mai nou și în Senegal) și bântuită de pirați.

Potrivit S&P Global, 24% dintre navele redirecționate pentru a evita Marea Roșie au fost petroliere, 35% au fost vrachiere, iar 24% au fost port-containere. Aproximativ 90 la sută din petrolul care circulă prin Bab el-Mandeb provine din Golful Persic și este destinat Europei și Africii. Cea mai mare parte a GNL care circulă prin Bab el-Mandeb și prin Canalul Suez se îndreaptă spre Europa. Vestea bună este că transporturile de GNL din Qatar către Europa continuă să treacă prin Marea Roșie și Canalul Suez fără nicio deviere. Și fără evenimente nedorite (încă) aș adăuga eu…

Am subliniat ceea ce pentru destul de mulți era deja foarte evident: perturbările traficului naval din Marea Roșie afectează în special Europa și, parțial, China. 

impactul inchiderii unei rute maritime asupra economiei

Razoni în portul Constanța în 2021. Sursa foto: marinetraffic.com

Reacția Europei? Ei bine, conform Euronews, „o misiune navală a Uniunii Europene pentru a proteja transportul maritim comercial din Marea Roșie de atacurile cu rachete ale rebelilor Houthi din Yemen ar urma să fie lansată pe 19 februarie.”

Până în prezent, doar cinci state membre au indicat public că vor participa la misiune: Belgia, Franța, Germania, Grecia și Italia.

Preocupările „mondene” continuă cu, citez din articol, „printre detaliile care mai trebuie puse la punct până la 19 februarie se numără ce personal militar și ce capacități vor fi alocate misiunii, ce țară o va conduce și unde va fi amplasat cartierul general.” 

Și devine din ce în ce mai „simpatic”, cu „Franța, Grecia și Italia au depus oferte pentru rolul de lider.” (a „câștigat” Italia pare-se…)

Hățișurile birocratice continuă în cazul Belgiei și al Germaniei, în cazul cărora, decizia de a se alătura misiunii va trebui să fie ratificată de parlamentari cu mențiunea că fregata belgiană Louise-Marie se află deja în regiune urmând probabil să fie inclusă în misiune.

Iar europenii continuă să o ardă” pacifist (pardon de expresie), pentru că misiunea aflată sub stindardul UE se va limita strict la protejarea navelor și la interceptarea rachetelor care se apropie, spre deosebire de SUA și Marea Britanie, care au bombardat mai multe ținte ale Houthi în cadrul Operațiunii Prosperity Guardian.

Germanii, cei mai interesați de stabilitatea rutelor comerciale în virtutea poziției lor de „cel mai mare exportator” din UE, au niște dezbateri de-a dreptul hilare. Aflu dintr-un articol din Defense News că, „trimiterea de nave de luptă pentru a proteja obiectivele comerciale germane, așa cum se dezbate în prezent în contextul crizei din Marea Roșie, a fost o poziție controversată la Berlin încă din 2010. Fostul președinte german, Horst Köhler, a demisionat în acel an, în urma unor afirmații făcute într-un interviu în care a sugerat că armata țării ar trebui folosită pentru a proteja interesele economice naționale.” 

Iertată fie-mi „ignoranța”, dar până la urmă, care este rolul unei armate?!?!?

Și, în ceea ce-i privește pe nemți, „distracția” continuă… Ce se întâmplă acum în Marea Roșie este extrem de serios iar riscul ca una din navele de luptă occidentale să fie în cele din urmă lovită este extrem de ridicat. Mai deunăzi citeam că unul dintre distrugătoarele de clasă Arleigh Burke aflate în Marea Roșie a trebuit să folosească sistemul artileristic de tip CIWS Phalanx pentru a doborî o rachetă de croazieră anti-navă.

În prezent, pentru a supraviețui în Marea Roșie este nevoie de nave serioase, cu capacități de luptă antiaeriene semnificative. Oficialii germani au desemnat fregata Hessen (din clasa F124 Sachsen) pentru misiunea din Marea Roșie. Nu de alta, dar cele trei nave de clasă Sachsen sunt cam cele mai capabile nave de luptă din arsenalul marinei militare germane. Succesoarele sale, navele clasei F125 Baden-Württemberg nu ar putea face față cerințelor operaționale din Marea Roșie.

Toate aceste „zbateri” europene ar fi amuzante dacă n-ar evidenția atât de bine proverbul românesc „vorba lungă, sărăcia omului”

Cred că putem concluziona prin a spune că primii europeni din zonă au fost… americanii.

Pe locul 2 vine fosta membră UE, Marea Britanie. În ciuda faptului că Royal Navy este la un minim istoric în ceea ce privește dotarea sa cu mijloace tehnico-tactice, personal etc, sunt totuși două nave britanice în zonă. Iar britanicii n-au aceleași „aere” ca europenii continentali și s-au pus fără prea multe discuții sub comandă americană. Lumea anglo-saxonă strânge rândurile pare-se.

O mutare notabilă vine și din partea Danemarcei (sursa Defense News și Naval News) care a trimis în zonă o navă de clasă Iver Huitfeldt și care se alătură Operațiunii Prosperity Guardian punându-se astfel sub comandă americană.

Pe locul 3 vin indienii, o implicare surprinzătoare, probabil asistăm în direct la „nașterea” unei noi puteri navale. Mențiunea o înhață francezii, restul Europei fiind la nivelul „și alții” deși sunt cu toții afectați de problemele din Marea Roșie.

În ciuda faptului că a trecut mai mult de un secol de la data publicării ideilor sale, abordarea geo-economică a lui Alfred Thayer Mahan continuă să fie de actualitate (articol din USNI). În opinia mea cel puțin, dar se pare că nu sunt singurul…

În lucrarea sa, „The Influence of Sea Power”, Mahan descrie marea în termeni comerciali. Astfel, marea este definită prin intermediul rutelor comerciale care brăzdează oceanul planetar. Teoria lui Mahan este „înfiorător” de simplă:

Comerțul produce bogăție care, la rândul ei, conduce la putere maritimă. Puterea navală protejează comerțul. Bogăția națională, puterea comercială și puterea navală sunt, de fapt, un soi de „trinitate” strategică.

Iar dacă aveți vreun dubiu cu privire la această teorie, eu zic să aveți în vedere faptul că, cele mai mari imperii ale lumii, din Antichitate și până astăzi, își datorează existența acestui concept simplu. Am tradus automat, cu DeepL, fără nicio adaptare, fragmentele de mai jos:

Mahan descrie patru state naționale europene esențiale la începutul epocii: Spania, Olanda, Anglia și Franța. Imperiul Spaniei, supraîncărcat, supraimpozitat și lipsit de resurse, este pe cale de dispariție. Olanda se află încă în primele rânduri, o realizare remarcabilă având în vedere mărimea sa. Dar Mahan detectează defectul fatal care va duce la căderea sa. Puterea sa este excesiv de dispersată între interesele comerciale, axate în totalitate pe câștiguri comerciale. Nu că olandezilor le lipsește curajul marțial – așa cum spune Mahan, „un popor mai eroic decât olandezii nu a existat niciodată”. Problema este că Olanda nu a reușit să își însoțească comerțul cu o putere militară care să îl susțină.

Anglia, pe de altă parte, a creat un ecosistem comercial-militar care datează de la cultivarea de către Henric al VII-lea a unei economii și a unui sistem comercial al lânii. Acesta este perpetuat și consolidat prin crearea unei marine puternice în timpul protectoratului lui Cromwell și este continuat de succesorii săi din timpul Restaurației.

Apoi, există Franța. Este în multe privințe opusul Olandei: centralizată, militarizată și obsedată de politica de putere europeană. Exemplificată de Ludovic al XIV-lea, Franța se aruncă într-un război după altul, „fixată pe continent”. Ludovic caută continuu „extinderea pe uscat”. El se cufundă în intrigile de palat ale altor națiuni. Calculează cum să-și căsătorească rudele pentru a crea alianțe. Fie din cauza propriilor temeri, fie din cauza mâniei puternicei sale amante, el formează o alianță cu Austria, Rusia, Suedia și Polonia împotriva Prusiei. Toate acestea îl determină pe Frederic cel Mare să lanseze un atac preventiv în Saxonia în 1756, declanșând Războiul de șapte ani. Franța „intră inutil într-o altă luptă”. 

Mahan subliniază că Ludovic ar fi trebuit să își extindă puterea comercială și să sporească bogăția deja semnificativă a Franței. În schimb, obsesia sa pentru „războiul continental” a ascuns „adevăratul caracter” al conflictului dintre marile puteri. Avea nevoie să preia controlul mării, comuna de aprovizionare globală a epocii, de la Anglia. Dar Ludovic era prea vrăjit și deranjat de politica continentală pentru a-l asculta pe perspicacele său ministru, Jean-Baptiste Colbert. Colbert a folosit cu îndemânare tehnica economică de stat prin „războiul tarifelor și al primelor” pentru a limita puterea și influența Olandei. Și Colbert a insistat să ancoreze Franța pe „fundamentul ferm al bogăției naționale” prin restabilirea ordinii și disciplinei financiare, prin încurajarea producției și prin dezvoltarea unei mari flote comerciale susținute de o marină puternică. Dar obsesiile geopolitice ale lui Ludovic au învins în cele din urmă, iar armatele franceze au luptat în campanii și bătălii aproape nesfârșite, unele câștigate, altele pierdute, dar chiar și victoriile au fost pyrrhice.

Suferințele Franței pe continentul european pot fi văzute ca o metaforă a intrigilor geopolitice dezechilibrate. Ele contrastează cu calculele mai echilibrate și mai influențate geoeconomic ale Angliei, cu puterea maritimă în centrul strategic al tuturor. Desigur, Mahan probabil că exagerează. Dar, trecându-l drept un „simplu” strateg naval, pierdem din vedere fundamentele geoeconomice ale strategiei sale: accentul pe care îl pune pe puterea maritimă necesită o lectură mai atentă. Mahan nu pledează niciodată pentru o putere navală militarizată de dragul ei însăși.

În loc de simpla putere navală militarizată, Mahan spune că ceea ce este necesar este puterea maritimă. Puterea maritimă este, în contextul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, legătura dintre puterea comercială și puterea militară națională care creează bogăția națională. Această bogăție generează, la rândul ei, o putere comercială și militară și mai mare. Concepția lui Mahan despre puterea maritimă – bogăție națională, comerț global și putere navală militarizată – poate fi reimaginată în termenii de astăzi ca o creștere economică națională, lanțuri de aprovizionare durabile și putere militară într-o relație continuă și armonioasă care necesită o supraveghere și o evaluare constante. Orientarea către o parte – o strategie pur economică (gândiți-vă la Olanda) – sau către cealaltă – o strategie excesiv de geopolitică (gândiți-vă la Franța) – creează dezechilibru. Abundența comercială fără forță militară duce la timiditate, dar forța militară fără prudență economică duce la nebunie, dacă nu chiar la dezastru.

Câteva cuvinte și despre noi acum…

România are privilegiul de a avea acces la oceanul planetar prin Marea Neagră, Strâmtorile Bosfor și Dardanele și, mai departe, prin Marea Mediterană. Spre deosebire de alte strâmtori cărora li se aplică prevederile UNCLOS (United Nations Convention on the Law of the Sea), accesul nostru la oceanul planetar este reglementat de Convenția de la Montreaux adoptată în 1936.

Turcia deține controlul strâmtorilor și, conform Convenției (vezi articol rnhs.info), principiul de bază este că „navele comerciale se bucură de libertate completă de a naviga prin strâmtori indiferent de pavilion cu excepţia cazului în care Turcia este ţară beligerantă, situaţie în care navele comerciale ale ţărilor cu care Turcia este în război nu vor mai putea tranzita strâmtorile. Navele altor ţări cu care Turcia nu este în război vor putea tranzita strâmtorile atât timp cât nu aduc în vreun fel atingere intereselor Turciei.”

Aceasta este marea vulnerabilitate a României în contextul tulbure în care ne scăldăm acum în zona Mării Negre. Război fără bani nu există, oricât ni s-ar spune că se trece la economie de război etc ș.a.m.d. Să ne amintim de o serie foarte faină de articole despre finanțarea războiului, scrise de Dl. Leoveanu cu ceva timp în urmă, le găsiți la sfârșitul acestui articol.

Economie/comerț fără infrastructură și rute de transport nu există. Și nu aduceți în discuție „noul” drum de la Constanța la Alexandropoulis… Singura rațiune de a fi a acelui drum este ca, în caz de război, dacă România va fi beligerant, să asigure transporturile militare în momentul în care strâmtorile ne vor fi închise. Nu vă faceți iluzii precum că, acel drum, chiar dublat și de o cale ferată, este capabil să acopere necesarul de transport al economiei românești.

Ca exemplu, o navă port-container de 18.000 TEU necesită doar pentru operațiunile de manipulare 50 de trenuri și 3800 de camioane… Pentru a încărca un vrachier de 100.000 tdw ai nevoie de 67 de trenuri (1.500 tone/tren) sau de 4.000 de camioane (25 tone/camion). Încercați să digerați nițel cifrele raportat la traficul obișnuit de 70.000.000 tone (46.666 de trenuri, 2.800.000 de camioane) din portul Constanța…

Și atât timp cât nu ne vom afla în război direct cu Turcia, navele noastre comerciale vor putea tranzita strâmtorile. Asta doar dacă vor apuca să ajungă până acolo…

Finantarea razboiului (I)

Finantarea razboiului (II)

Finantarea razboiului (III)

Finantarea razboiului (IV)

Finantarea razboiului (V)

Finantarea razboiului (VI)

The post Buletin naval. Despre teoriile lui Mahan, rute maritime comerciale și blocarea Bab-el-Mandeb de către houthi appeared first on Romania Military.

Hai, România, hai cu croaziera!.. ‘tuți lenea și trădarea politicianist-MApNistă, pro-Rusia… a draq să-ți fie!


Australienii dau cep bugetului

$
0
0

Si lanseaza cererea de oferte pentru construirea si dotarea marinei lor regale cu asa-numitele nave de linia a 2-a, sau “Tier” 2, pe limba lor. Despre aceste nave am discutat deja intr-un articol din 23 noiembrie 2023 si este prevazut ca un anumit numar de nave sa fie achizitionate pentru a lupta alaturi de distrugatoarele din clasa “Hobart” si fregatele din clasa “Hunter”.

Astfel, fata de noiembrie anul trecut, acum avem un buget alocat – 11,1 miliarde de dolari americani pentru 11 nave de lupta, din care trei unitati vor fi aduse direct de la producator iar restul de opt urmand sa fie construite in Australia.

De asemenea, ministrul australian al apararii – Richard Marles, a declarat ca se vor construi si sase nave mari care vor putea fi operate si fara personal si care vor avea la bord 32 de VLS-uri. Aceste nave, despre care domnul Marles nu a dat niciun fel de amanunte, vor fi dezvoltate impreuna cu americanii si vor reprezenta probabil un factor multiplicator de forta in cadrul Marinei Regale Australiene. Este foarte posibil ca australienii sa faca referire la programul US Navy – LUSV [Large Unmanned Surface Vehicle]. Nu este inca foarte clar daca cele sase nave cu/fara echipaj sunt bugetate in cele 11,1 miliarde de dolari, dar aici trebuie sa aveti in vedere faptul ca australienii isi fac calculele privind achizitiile luand in considerare si operarea sistemelor de lupta intrate in dotare, transferul de tehnologie etc. Asadar cele 11 fregate nu vor costa 11 miliarde de dolari.

Large Unmanned Surface Vehicle – concept artistic

 La final, flota de suprafata australiana va avea 26 de unitati mari: trei “Hobart”-class, sase “Hunter”- class si 11 fregate “Tier” 2, plus cele sase nave cu/fara echipaj dotate cu VLS.

Dar ce anume doresc australienii in cadrul “Tier” 2?! Pai teoretic discutam tot despre fregate care aduc mai mult a corvete pe steroizi, nave cu tonaj ceva mai mic, desi nu este mereu cazul.

Mogami-class

In lupta pentru contractul destinat celor 11 fregate au fost acceptate urmatoarele companii:

  • ThyssenKrupp Marine Systems [TKMS] – Germania cu MEKO 200. 3400 tone deplasament, 34 de nave deja construite pentru marine militare. Foarte important, fregatele ANZAC class sunt de fapt MEKO 200ANZ;
  • Mitsubishi Heavy Industries – Japonia cu Mogami-class. 5500 tone deplasament, patru nave active + patru in constructie destinate Marinei Japoneze;
  • Hanwha – Coreea de Sud cu Daegu-class. 3600 tone deplasament, 8 nave active in Coreea de Sud;
  • Navantia – Spania cu Alfa 3000. 3000 de tone deplasament, nave care au la baza Avante-class. Avantajul Navantia este insa substantial, navele clasei Hobart sunt la origine F 100, iar Canberra class sunt de facto nave din clasa “Juan Carlos I”, astfel ca spaniolii si australienii se cunosc foarte bine unii cu altii. Dezavantajul este dat insa de faptul ca Alfa 3000 este deocamdata doar o nava pe hartie, nicio unitate nu a fost construita.

Pe sufletul nostru, al romanilor, australienii nu i-au acceptat in competitie pe francezii de la Naval Group – cu fregata FDI (ca doar astia, in cardasie cu mizerabila noastra clasa politica, ne-au lasat fara corvete). Nici britanicii de la Babcock cu fregata-concept Type 32 nu au fost bineveniti. Pentru cine nu stie, Type 32 va fi o noua clasa de nave a Royal Navy. Se preconizeaza sa fie construite maximum 5 astfel de nave modulare cu un echipaj extrem de redus, doar 50 de membri, restul este automatizare.

Iar cu aceasta ocazie australienii au pus degetul pe rana in mod oficial: programul extrem de ambitios de inarmare are o singura cauza: China.

GeorgeGMT

 

The post Australienii dau cep bugetului appeared first on Romania Military.

Ultima Lafayette modernizata a fost livrata

$
0
0


Aconit, anonimizata (fara indicativ pe bordaj)

Este vorba despre fregata Aconit apartinand clasei Lafayette, a treia si ultima dintre cele 3 modernizate, alaturi de La Fayette si Courbet) din inventarul de 5 nave de acest tip apartinand marinei franceze. Aceste 3 nave au trecut la santierul naval din Toulon printr-un program de actualizare profunda – „Rénovation-mise à niveau mi-vie” (RMV), program in valoare de 400 milioane de euro:

  • extindere a duratei de viata (MidLifeUpdate) cu inca cel putin 5 ani, urcand de la 30 la 35 de ani in medie pentru fiecare structura
  • modernizare electronica,
  • noi sisteme optronice de urmarire si conducere a tragerii, pentru a acompania radarul de tragere
  • un nou Combat Management System de tip SENIT (in loc de vechiul SDI sau TAVITAC) si legatura de date,
  • instalare de contramasuri anti-torpila de tip CANTO,
  • capacitati de lupta antisubmarin: sonar Kingclip Mk2 in chila (acelasi model echipeaza fregatele FDI si FREMM, dar si corvetele Gowind)
  • inlocuirea sistemului antiaerian Crotale de pe hangar cu 2 sisteme Sadral echipate cu rachete Mistral 3, situate pe lateralele acoperisului hangarului, incluzand integrarea suportilor acestora in structura hangarului
  • un nou sistem de manevrare a navei pentru situatii de lupta
  • ameliorarea rezistentei structurale
  • modernizarea sistemului de lansare a rachetelor antinava pentru a fi compatibil cu racheta Exocet MM40 Block 3C

Sonar Thales Kingclip Mk2 in chila

Ce continua sa ii lipseasca clasei chiar si dupa aceasta modernizare:

  • celule de lansare verticala a rachetelor antiaeriene Aster 15 – sistem prevazut din design in castelul prova din fata puntii de comanda dar niciodata instalat din cauza reducerii de fonduri
  • capacitate de stocare la bord a torpilelor antisubmarin pentru elicopterul ambarcat
  • capacitate artileristica C-RAM, inclusiv lipsa capacitatii piesei 100TR, ce ce nu e cazul versiunilor derivate echipate cu OtoMelara 76mm.
  • lansatorul de torpile cvadruplu cal. 533mm (desi clasa sora Ryadh le are)

Celelalte 2 nave ale clasei, Surcouf si Guépratte, fiind destinate doar unor misiuni de patrulare, au beneficiat de o modernizare mai modesta, mai degraba o revizie fara a prelungi durata de viata dincolo de 30 de ani, iar Surcouf a mai primit doua  lansatoare Simbad, in complement pentru Crotale, amplasate pe lateralele plafonului hangarului.

Retragerea acestor doua nave este asteptata incepand cu 2027 respectiv 2031, iar inceperea inlocuirii in rolul de fregata cu noile FDI era planficata initial incepand cu 2024.

Surcouf cu Crotale pe acoperisul hangarului, acompaniat de lansatoarele Simbad pe lateral, sub prelata (sursa: Mer&Marine)

Modernizarea Aconit a durat 6 luni, perioada la care se adauga testele efectuate in doc si cele pe mare, ultimele confirmand pastrarea manevrabilitatii in ciuda „ingrasarii” cu 80 de tone a navei si a adaugarii bulbului sonarului in carena..

Contractul de modernizare pentru clasa Lafayette a fost oficializat in 2017 de catre Directia Generala de Armament (DGA) si includea alaturi de modernizarea sistemelor si adaugarea unor noi capacitati si repararea unor probleme legate de uzura. Ca o paranteza, faptul ca extinderea vietii operationale vizeaza o perioada de doar 5 ani pune niste semne de intrebare legate de durata de viata a structurii ramase. Retragerea din serviciu a celor 3 nave modernizate este asteptata intre 2031-2033.

Un alt element de retinut este vechimea acestor nave:

  • F710 Lafayette – lansata la apa in 1992
  • F711 Surcouf – lansata la apa in 1993
  • F712 Courbet – lansata la apa in 1994
  • F713 Aconit – lansata la apa in 1997
  • F714 Guépratte – lansata la apa in 1999

Clasa Lafayette a fost prima clasa de fregate franceze care foloseste tehnologia de reducere a semnaturii radar, necesitand noi tipuri de materiale si este foarte probabil ca o parte dintre acestea sa fi imbatranit accelerat sau sa aibe alte probleme, necunoscute la momentul proiectarii. Practic cu aceasta clasa marina franceza a putut studia pe parcursul vietii operationale comportamentul si problemele unor astfel de structuri. Un exemplu edificator este programul american al navelor LCS ( Freedom si Independence), program in care nave aproape noi sunt decomisionate din cauza costurilor, capacitatilor limitate si a problemelor de fiabilitate.

Navele clasei Lafayette au fost construite din materiale radar absorbante (aliaje si un compozit din plastic si fibra de sticla, dupa unele surse) cu o rezistenta asemanatoare cu a otelului si cu o anumita rezistenta la foc, nu foarte ridicata totusi). Ele au inlocuit clasa de corvete usoare „D’Estienne d’Orves” pentru patrulare costiera antisubmarin si escorta, insa au fost configurate si pentru misiuni umanitare, conflicte de intensitate mai redusa si patrularea zonelor economice exclusive oceanice ale Frantei, necesitand si o autonomie crescuta, de unde deplasamentul de 3000 de tone, oferind o rezerva de mancare de 50 de zile pentru echipajul de 170 de marinari.

Datorita formei corpului navei, materialelor sintetice specifice, suprafetelor netede si evitand unghiurile verticale drepte, se estimeaza ca semnatura radar a clasei Lafayette este redusa cu 60%, apropiata de a unei nave de pescuit mai mari, in clasa 1200 de tone. Nava este alcatuita din 11 module prefabricate  si care apoi sunt asamblate impreuna in santierul naval, tehnica care este folosita de Naval Group si la modelele ulterioare de fregate cum e clasa FTI/FDI, comprimand timpul de constructie la mai putin de doi ani. Suprastructura este apoi integrata ca un singur bloc.

Motorizarea este asigurata de 4 motoare diesel economice de tip SEMT Pielstick 12PA6V280 STC2 de cate 21000 Cp (16.000 kW), care ii asigura o viteza maxima de (doar) 25 noduri (46 km/h). Evacuarile de gaze asigura disiparea acestora pentru reducerea semnaturii termice, fiind alcatuite dintr-un un sistem de tevi in care gazele sunt racite inainte de evacuare. Motoarele sunt asezate pe suporti elastomerici, amortizanti pentru vibratiile transmise catre carena, iar suprafetele elicilor beneficiaza de un invelis cauciucat care reduce de asemenea zgomotul. Suplimentar, clasa Lafayette integreaza un sistem de camuflaj acustic activ, denumit Prairie, care genereaza bule de aer sub carena modificand semnatura acustica pentru a induce in eroare sonarele.

Un strat de kevlar protejeaza zonele vitale ale navei iar sistemele esentiale sunt redundante, interiorul navei fiind protejat nuclear, biologic si chimic. La acestea se adauga o centura de demagnetizare a carenei, un sistem de bruiaj electronic care poate genera o imagine radar falsa a navei, precum si un sistem de lansare de capcane termice si radar.

Tunul 100TR la prova, in fata castelului destinat lansatoarelor verticale

Armamentul este compus dintr-un tun 100TR cu tragere rapida (78 lovituri pe minut, distanta de tragere eficace de 6 km contra aeronavelor, respectiv 12km antisuprafata) si calibru 100mm in prova, 2 mitraliere grele calibrul 20mm Giat M693 / F20 pe flancurile suprastructurii, un sistem de 2 lansatoare cvadruple de rachete antinava Exocet MM-40 si un sistem de autoaparare AA cu rachete cu  raza scurta de tip Crotale.

Tunul Giat M693 / F20 (munitie 20x139mm), pe post de mitraliera grea

Chiar daca nu este exceptionala, configuratia de arme poate fi suplimentata prin modernizare suplimentara, insa francezii s-au multumit doar cu inlocuirea sistemului Crotale cu cele 2 Sadral.

Hangarul Lafayette echipat cu Crotale pe acoperis, inainte de modernizare

Retinem castelul prova care poate acomoda pana la 16 lansatoare verticale, cel mai probabil Silver A-43, pentru rachete Aster15 (pana la 4,3m lungime). Pentru comparatie, un MK-41 in versiunea auto-aparare are o profunzime de 5 metri, similar cu Sylver A-50, acesta din urma echipand versiunea extinsa Al Ryadh a fregatei Lafayette. Daca un sistem VLS MK-41 „Strike” cu 8 celule costa estimat pentru FMS spre 13,7 mil.$ cu toate costurile incluse (sursa dsca.mil), probabil ca 16 celule in varianta „Defense” se invart la 20 de milioane USD.

Amplasare armament pe clasa Lafayette

Dupa cum am vazut, sistemul Crotale poate fi suplimentat sau inlocuit cu 2 sisteme Sadral, acestea asigurand 12 rachete mai ieftine si putand angaja simultan 2 tinte, inclusiv tinte de suprafata. O racheta Mistral 3 este semnificativ mai ieftina (0,5 milioane euro) decat o RIM-116 (Rolling Airframe Missile), ultima cifrandu-se spre 1 milion de USD/ bucata, extracost provenit dintr-o raza de actiune suplimentara cu 2 km si un cap de lupta de aproape 4 ori mai puternic. Pretul unui lansator RAM Mk 49 Mod 3 Guided Missile Launching Systems (GMLS) se cifreaza la 12 milioane USD.

Intr-o modernizare suplimentara minimala, in locul Crotale ar putea probabil fi instalat un C-RAM Millenium 35mm (sau echivalent – Goalkeeper, Phalanx, CTA-40 etc), iar intr-o modernizare mai ambitioasa, s-ar putea instala un lansator RAM ( masa 7 tone), in timp ce lansatoarele Sadral ar putea fi inlocuite de cate un sistem Millenium 35mm (sau echivalent, masa 3,7 tone, pret spre 6 mil. euro/bucata), in bordurile plafonului hangarului, cu conditia consolidarii cu succes a plafonului pentru masa acestor monturi.

In partea de la prova navei ar putea fi nevoie de o protectie artileristica C-RAM, obtinute fie prin inlocuirea piesei principale cal.100mm cu un OtoMelara DART/ Super Rapid cal.76mm, fie prin amplasarea unui Millenium cal. 35mm (sau ceva echivalent) pe plafonul puntii de comanda. Insa aceasta ar necesita o reamenajare mai consistenta, deoarece acolo se afla radarul de tragere Castor si optronica aferenta Sagem TDS-90 precum si o pasarela deschisa pentru observatie, iar in fata se afla antene si un radar. Alta optiune ar fi castelul prova, in functie de dispunerea celulelor VLS.

Castor si  Sagem TDS-90 precum langa pasarela deschisa pentru observatie

O protectie artileristica suplimentara contra dronelor si tintelor de suprafata ar fi sisteme mai usoare (monturi in clasa 1 tona) in calibrul 25-30mm: MLG-27, Typhoon Mk-25/30 sau ceva similar, care ar putea integra si rachete din familia Spike/Hellfire, etc.

Ne oprim aici cu speculatiile asupra configuratiilor de armament, de retinut fiind ca sunt posibile mai  multe combinatii, cu bemolul costurilor integrarii in sistemul actual de management al luptei de pe nava.

Desi MApN a decis modernizarea unor fregate vechi de 40 de ani (modernizate corect ar fi inca foarte capabile pe misiunea lor principala, cea anti-submarin), probabil mai mult sens ar avea adoptarea unora mai noi, deja partial modernizate recent… Cand spun „2000”, ma refer si la de Zeven Provincien, care ar putea sa inceapa a fi disponibilizate prin 2034 (poate mai devreme daca cineva e chiar interesat si stie sa negocieze, mai ales ca poate noi am avea nevoie de una singura pe termen scurt, ca sa avem o capacitate minimala). Cat despre clasa Lafayette, probabil ca Surcouf si Guépratte ar fi disponibile ceva mai devreme de 2027 cu un mic efort al partii franceze, necesitand insa o perioada de aproape un an pentru trecerea prin modernizare, care ar putea cuprinde si elemente specifice cerintelor romanesti.

Repet, ramane de vazut cata resursa mai au structurile respective, avand in vedere tehnologia si materialele folosite la constructie.

Aceasta ar insemna un cost de modernizare  si echipare variind intre 150-200 milioane euro pentru fiecare nava, in functie de ceea ce se alege in pachetul respectiv (cu eventuale integrari suplimentare), fara a include costurile munitiei. La acestea se adauga ulterior un cost de operare si intretinere anual, estimat pentru marina franceza (estimare bazata pe extrapolarea datelor de exploatare a clasei Formidable) de a fi aproape 10 milioane de euro/nava.

Pentru comparatie, costurile de exploatare ale unei fregate Type 22 Broadsword in inventarul britanic erau estimate in 2011 la 16 milioane de lire sterline anual.

Daca adaugam si faptul ca intre cele doua concepte este o diferenta de cel putin 15 ani…

 

Desigur, sunt sanse mici ca ai nostri sa faca altceva decat ceea ce au anuntat dupa esuarea programului corvetelor. Dar am considerat interesant sa descriu mai pe larg aspectele modernizarii clasei Lafayette si potentialul acestora, chiar si pentru noi.

 

Marius Zgureanu

 

Surse:

Naval Group completes the modernization of the third and last frigate of the La Fayette class – Naval News

Naval Group a livré à la Marine nationale la troisième et dernière frégate de type La Fayette „rénovée” – Zone Militaire (opex360.com)

Naval Group completes the modernisation of the third and last frigate of the La Fayette type | Naval Group (naval-group.com)

Video: French Navy’s La Fayette-class Frigate Mid-Life Update – Naval News

Rénovation des La Fayette : la première frégate livrée, la seconde en chantier | Mer et Marine

L’immense gâchis des frégates françaises | Fondation IFRAP

La Fayette Class Frigate | Thai Military and Asian Region (wordpress.com)

Naval Analyses sur X : „How about that? Imagine a #FrenchNavy La Fayette-class frigate upgraded with a Sylver A43 16-cell VLS, SMART-S Mk2 (replacing the DRBV 15C) and two RAM 21-cell launchers (replacing the Crotale) launcher. The first ship in the class is 23yrs old while the last ships is only 18! https://t.co/iQ0iymUedJ” / X (twitter.com)

https://www.seaforces.org/marint/French-Navy/Frigate-Corvette/F-710-FS-La-Fayette.htm 

 

Citeste si:

Ucrainenii vor fregata Lübeck… romanii tot asteapta o decizie pentru fregate 

Franta despre Marina Militara Romana

FDI: Fregata Defensiva si de Interventie 

 

The post Ultima Lafayette modernizata a fost livrata appeared first on Romania Military.

BSDA 22-24 mai 2024 – cu ce ne laudam?

Danezii au probleme mari cu fregatele lor “Iver Huitfeldt”

$
0
0

In poze pare fioroasa, in realitate nu prea este…

Asa cum am scris cu putin timp in urma navele acestei clase nu sunt de facto apte de razboi si una dintre ele, “Iver Huitfeldt” a trebuit retrasa din Marea Rosie (la inceputul primaverii), in cadrul operatiunii „Guardian of Prosperity” pentru ca atunci cand a trebuit sa lupte n-a avut cu ce: rachetele RIM-162 ESSM nu au plecat datorita unei probleme de comunicatii intre radarul APAR si sistemul de comanda si control C-FLEX, iar proiectilele tunului de 76mm s-au dovedit intr-un procent ingrijorator, defecte.

La putin timp dupa patania lui Iver Huitfeldt in Marea Rosie, nava-sora – “Niels Juel” a avut o problema la unul din lansatoarele verticale de rachete ale navei. Dar faptele sunt deja istorie si, din pacate, desi problemele erau cunoscute, nu s-a facut mai nimic si intr-un final a iesit scandal, Seful Statului Major al fortelor armate ale Danemarcei fiind dat afara pe motiv ca a pus batista pe tambal.

Dar de atunci au trecut cateva luni bune dar situatia este similara.

Astfel, intre 11 iulie si 5 noiembrie, Marina Daneza trebuie sa furnizeze NATO Standing Maritime Group 1 [SNMG1] o nava-amiral. Acest grup are sarcina de a patrula prin Atlanticul de Nord.

Initial, cele doua fregate buclucase – “Iver Huitfeldt” si “Niels Juel” – ar fi trebuit sa execute rolul de nava de comanda al grupului NATO prin rotatie dar planurile au trebuit sa fie modificate pentru ca cele doua nave nu si-au rezolvat problemele tehnice aparute nici pana acum si nu se pune problema ca ele sa iasa in larg incapacitate.

Pe 27 iunie, ministrul apararii danez – Troels Lund Poulsen – a incercat sa faca un pas inapoi: „We had to change the Danish contribution to NATO’s standing naval force in the second half of 2024. The problems encountered by the crew of the Iver Huitfeldt during the Red Sea mission have still not been resolved.”

A uitat domnia-sa sa mentioneze si fregata “Niels Juel” datorita careia spatiul aerian si maritim din jurul navei a fost inchis cand a avut probleme.

Doar ca NATO – n-a avut ce sa puna in loc, asa ca s-a gasit o solutie, astfel, fregata daneza “Iver Huitfeldt” va fi gata, cu echipajul complet la bord, senzorii pregatiti dar isi va executa misiunea de la cheu, legata bine cu parame. Tot asa va actiona si fregata-sora “Niels Juel” daca nu va fi gasita o solutie pana cand ii va veni ei randul sa fie nava-amiral. Gata de orice, am adauga noi, mai putin de lupta…

„We propose to take over the command of NATO’s naval force from Danish naval bases. It is a necessary decision. Once the problem is resolved, the ships will be ready to go back to sea,” declara ministrul danez.

Daca ne referim la “questions related to equipment and armament” danezii ne spun ca problema n-a fost inca „definitively settled”.

Despre cea de-a treia fregata daneza din clasa – HDMS Peter Willemoes, nu stim mare lucru. Ea exista, pluteste dar nu pare disponibila din motive, probabil, obiective.

Ciudat ca de la inceputul lunii martie pana acum lucrurile nu au fost rezolvate.

GeorgeGMT

The post Danezii au probleme mari cu fregatele lor “Iver Huitfeldt” appeared first on Romania Military.

F 35A pentru Fortele Aeriene Romane…

$
0
0

… nu mai pare doar o dorinta sau o declaratie politica din partea Bucurestiului ci se dovedeste o chestiune serioasa. Conform ultimelor declaratii ale ministrului apararii, este asteptata semnarea contractului pentru 32 de F 35A (avioane, pregatire, munitie etc) in toamna acestui an.

Din ceea ce a declarat Angel Talvar, lucrurile sunt acum pe mana americanilor, asteptandu-se un raspuns din partea acestora, dar lucrurile par a fi pe un curs bun, lucru la care, in mod sincer, nu ma asteptam, atat timp cat programul F 35A costa 6,5 miliarde de dolari. Daca contractul se va semna in 2024, primul aparat ar putea fi livrat in Statele Unite in 2028 (unde s-ar face pregatirea personalului) si ar ajunge in Romania in 2030. Initial se discuta despre 2032 dar Lockheed Martin a devansat termenul cu doi ani, daca contractul se semneaza in octombrie sau noiembrie.

Este pentru prima oara cand senzatia de seriozitate generata de declaratiile MApN pe tema F 35A este mult mai puternica decat cea de planuri “cincinale”. Letter of Request (LOR) a fost trimisa catre Washington in septembrie anul trecut. Mai trebuie mentionat ca Romania doreste sa cumpere 48 de F 35A, dar contractul va fi impartit in doua transe: 32 de aparate acum, restul de 16 dupa ce primele doua escadrile vor fi receptionate.

In acelasi timp lucrurile par serioase si pe alte paliere, tot conform ministrului apararii, alte programe de dotare ar fi pe ultima suta de metri, pregatite de semnare in 2024:

  • Modernizarea celor trei nave purtatoare de rachete – NPR;
  • O achizitie cu totul suprinzatoare, care si ea pare discutata deja: sisteme MANPADS Mistral 3 in valoare 622 milioane de euro. 231 de sisteme=231 de lansatoare?
  • Drone Switchblade 300 şi 600. Ar fi vorba despre drone tip loitering SwitchBlade 300 – 25 de sisteme cu o valoare de 176 milioane lei si un anumit numar de SwitchBlade 600;
  • Se pare un nou lot de rachete anti-tanc Javelin, pe langa cele aprobate de americani in decembrie 2023. Atunci aveam 26 de unitati de lansare LWCLU + 263 de rachete – 80 de milioane de dolari, acum se face vorbire despre 33 de sisteme – 63 de milioane de dolari. Ar fi interesanta o clarificare, daca discutam despre doua contracte diferite sau despre semnarea celui dintai, dar cu un numar mai mare de unitati de lansare;
  • Un lot nou de rachete sol-sol ATACMS;
  • Rachete aer-aer AIM-9X Sidewinder Block II – 60 de unitati (din cele 300 de rachete de acest tip aprobate de americani in mai 2024), AIM-120 C (7sau 8) AMRAAM – 66 unitati pentru 685 milioane de lei, GBU-39/B SDB – 400 bucati – 275 milioane de lei si bombe ghidate laser pentru dronele Watchkeeper XR.

Pe langa acestea, surse anonime (sa le spunem) sustin ferm ca batalionul de tancuri Abrams si restul de trei baterii Patriot ar fi deja la capitolul contracte semnate si ca in curand vom avea si confirmarea oficiala din Statele Unite atunci cand acestea vor fi comandate de guvernul american catre companiile producatoare. Primul Abrams ar fi sa ajunga la Constanta in 2026.

Si ar mai fi un mega-contract care se apropie si anume competitia pentru sisteme anti-aeriene cu raza medie, aici am putea avea un castigator (sau nu) desemnat anul acesta. Suma pusa la bataie este una foarte mare: 2,7 miliarde de euro pentru 27 de baterii. Ramanem in asteptare.

Daca ne uitam acum la ce doreste MApN sa initieze in acest an, avem si aici lucruri foarte interesante:

  • Echipamente de geniu – 17,3 miliarde de lei;
  • 3 sisteme C-RAM, probabil ca Iron Dome – 2,5 miliarde de lei. Nu stim daca se doresc sisteme C RAM pe baza de rachete de interceptare (sisteme cu raza mai lunga) sau sisteme artileristice (cu raza mai scurta);
  • Sistem de razboi electronic mobil, o dorinta mai veche a armatei pentru a inlocui, probabil, sistemul “Azur”. De amintit ca in 2022 MApN a mai lansat o competitie pentru achizitia a doua astfel de sisteme de razboi electronic: „Sistem de război electronic în comunicații H/V/UHF-LINX” si „Sistem de război electronic în comunicații H/V/UHF-LINX”, impreuna un pic peste 950 de milioane de lei, ambele anulate. Actuala competitie are in vedere o suma mult mai mare – 4,7 miliarde de lei;
  • Modernizarea radarelor cu raza medie pentru altitudini mici si medii GAP Filler – 19 bucati avute in dotare – 1,8 miliarde de lei;
  • 12 complexe de radare pasive – 441 milioane de lei;
  • sisteme C41 cu capabilităţi de integrare ISTAR, 4 PC brigadă şi 13 batalion – 1,5 miliarde de lei;
  • 2 nave de patrulare maritima – 300 milioane de euro.

Toate aceste programe pe care MApN spera sa le lanseze in acest an vor fi pe baza de procedura competitiva.

De remarcat sa nu se aude nimic, si avem aici confirmarea, despre lansarea achizitiei de MLI-uri pe senile, un program care trebuia lansat inca din 2023 dar care s-ar putea ca nici in acest an sa nu-si afle debutul, dar lucrurile par concentrate pe apararea antiaeriana, atat cea cu baza la sol cat si la nivel de avioane de lupta.

De asemenea razboiul electronic pare sa fi devenit o prioritate maxima, ca si dotarea cu munitii ghidate: rachete AT Javelin, ATACMS, GBU-39/B SDB.

In privinta bugetelor disponibile, lucrurile stau cam asa: pentru 2024 exista un buget pentru achizitii de tehnica de lupta de 16 miliarde de lei (3 miliarde de euro), dar se pot contracta achizitii cu plata esalonata in anii urmatori de pana la 71 de miliarde de lei (14 miliarde de euro) conform Ziarului Financiar.

GeorgeGMT

The post F 35A pentru Fortele Aeriene Romane… appeared first on Romania Military.